Esti insarcinata si ai vrea cateva informatii despre nastere?
Citeste despre principalele metode de pregatire a nasterii.
Pregatirea pentru a naste si fi parinte !
Primul curs este de fapt un interviu individual in timpul primelor patru luni de sarcina, iar la cursurile urmatoare se poate participa fie individual, fie in grup.
Acest sprijin consta in informarea viitorilor parinti despre procedurile din timpul sarcinii si de la nastere pentru a le conferi incredere in sine.
Vei fi pregatit atat teoretic, cat si practic:
• La orele de teorie, vei afla despre monitorizarea sarcinii, despre nastere, despre perioada post-partum si despre hranirea nou-nascutului.
• La orele de practica, vei invata sa-i acorzi mai multa atentie corpului tau, sa-ti asculti sentimentele si sa te relaxezi.
Cu ajutorul unor exercitii usoare, vei descoperi pozitiile prin care sa-ti usurezi durerile inevitabile asociate cu sarcina si sa-ti incurajezi bebelusul sa se nasca.
Moasa iti va explica diferitele tipuri de respiratie care sa te ajute in timpul dilatarii si al expulziei.
Ar fi desigur ideal sa repeti aceste exercitii zilnic acasa.
Pregatirea pentru nastere si pentru a deveni parinte este destinata tuturor cuplurilor care asteapta un copil. Cursurile au loc fie la materniatate, fie la cabinetul unei moase independente.
Aceste informatii se refera la pregatirea pentru nastere in Franta.
miercuri, 21 octombrie 2009
Sfaturi de la Mustela - Cand trebuie sa mergi la maternitate ?
Cand contractiile devin:
Regulate SI dureroase SI mai apropiate in timp (la fiecare 10-15 minute) timp de cel putin 2 ore.
Cand ai contractii regulate si dureroase, nu mai manca si nu mai bea nimic (in cazul in care vei avea nevoie de anestezie generala).
Sau :
• Cand ti se rupe apa, cu sau fara contractii*,
• Daca ai febra*,
• Daca ai depasit termenul (data limita calculata),
• Daca nu ai mai simtit copilul miscand de cateva ore*,
• Daca ai sangerari*.
* De asemenea, in oricare din aceste cazuri, nu mai manca si nu mai bea nimic.
Un bagaj pentru 3!
Bagajul pentru spital trebuie pregatit cu cateva zile mai devreme.
Nu uita sa-ti anunti medicul ca vii.
Iata o lista care sa-ti aminteasca ce este esential sa iei cu tine*:
Pentru bebelus
• Scutece pentru nou-nascuti (daca maternitatea le solicita)
• Body-uri
• Body-uri de dormit
• O caciulita
• Biberoane
• Hainute de zi
• Hainute mai groase pentru ziua cand vei parasi matenitatea
• Babete
• Botosei
• O jucarie
• Un prosop de baie
• Ser fiziologic la doza
• Gel de curatare pentru baie (Mustela Dermo-Cleansing)
• O lotiune de curatare sau un fluid pentru igiena zilnica (Mustela Lapte de Curatare sau PhysiObébé)
• O crema pentru a preveni iritatia de scutec (Mustela Crema Vitamin Barrier)
• Un termometru cu display electronic (in functie de materniate)
Pentru tine
• Carnetul de sarcina, actele de identitate, ecografiile si insemnarile medicale, asigurarea de sanatate, grupa sanguina a ta si a tatalui
• Haine si incaltaminte
• Servetele igienice
• Lenjerie intima usor de scos (cu siret)
• Camasa de noapte, papuci
• Servetele
• Pulverizator cu apa
• Trusa de machiaj
Pentru tata
• Un aparat foto
• Batoane de cereale
• Maruntis pentru automatul de cafea
• Pulverizator pentru a o ajuta pe mama in timpul travaliului
*In functie de maternitate, aceasta lista poate fi diferita. Informeaza-te pentru a sti dinainte ce anume ai nevoie.
Regulate SI dureroase SI mai apropiate in timp (la fiecare 10-15 minute) timp de cel putin 2 ore.
Cand ai contractii regulate si dureroase, nu mai manca si nu mai bea nimic (in cazul in care vei avea nevoie de anestezie generala).
Sau :
• Cand ti se rupe apa, cu sau fara contractii*,
• Daca ai febra*,
• Daca ai depasit termenul (data limita calculata),
• Daca nu ai mai simtit copilul miscand de cateva ore*,
• Daca ai sangerari*.
* De asemenea, in oricare din aceste cazuri, nu mai manca si nu mai bea nimic.
Un bagaj pentru 3!
Bagajul pentru spital trebuie pregatit cu cateva zile mai devreme.
Nu uita sa-ti anunti medicul ca vii.
Iata o lista care sa-ti aminteasca ce este esential sa iei cu tine*:
Pentru bebelus
• Scutece pentru nou-nascuti (daca maternitatea le solicita)
• Body-uri
• Body-uri de dormit
• O caciulita
• Biberoane
• Hainute de zi
• Hainute mai groase pentru ziua cand vei parasi matenitatea
• Babete
• Botosei
• O jucarie
• Un prosop de baie
• Ser fiziologic la doza
• Gel de curatare pentru baie (Mustela Dermo-Cleansing)
• O lotiune de curatare sau un fluid pentru igiena zilnica (Mustela Lapte de Curatare sau PhysiObébé)
• O crema pentru a preveni iritatia de scutec (Mustela Crema Vitamin Barrier)
• Un termometru cu display electronic (in functie de materniate)
Pentru tine
• Carnetul de sarcina, actele de identitate, ecografiile si insemnarile medicale, asigurarea de sanatate, grupa sanguina a ta si a tatalui
• Haine si incaltaminte
• Servetele igienice
• Lenjerie intima usor de scos (cu siret)
• Camasa de noapte, papuci
• Servetele
• Pulverizator cu apa
• Trusa de machiaj
Pentru tata
• Un aparat foto
• Batoane de cereale
• Maruntis pentru automatul de cafea
• Pulverizator pentru a o ajuta pe mama in timpul travaliului
*In functie de maternitate, aceasta lista poate fi diferita. Informeaza-te pentru a sti dinainte ce anume ai nevoie.
Evita cresterea in greutate prea mare in timpul sarcinii
Sa mananci pentru doi nu inseamna sa mananci de doua ori mai mult, ci mai degraba sa mananci de doua ori mai bine!
Iata cateva sfaturi de dieta care sa te ajute sa nu te ingrasi prea mult in timpul sarcinii.
Ideal ar fi sa iei in greutate nu mai mult de 12 kg la finalul sarcinii*; cresterea in greutate va fi mai mare in cea de-a doua jumatate perioadei de sarcina.
In general** este recomandat sa consumi:
• 2150 kCal/zi in primele trei luni de sarcina.
• 2250 kCal/zi pana la nastere.
• 2500 kCal/zi daca alaptezi la san.
• Daca doresti, te poti cantari o data sau de doua ori pe luna, pentru a-ti monitoriza greutatea.
*Cresterea non-liniara in greutate - daca observi o schimbare brusca dupa cateva zile, consulta medicul sau moasa.
**Consum mediu; pentru mai mult detalii, nu ezita sa consulti medicul sau moasa.
O dieta variata: sa mananci putin din toate
• Alimentatia zilnica
- Peste sau friptura la gratar pentru proteine.
- Pasare, paste, orez si cereale pentru carbohidrati usori. Acestea iti ofera energia de care corpul tau are nevoie.
- Legume verzi pentru fibre si vitamine.
- Produse lactate pentru intarirea oaselor.
- Uleiuri vegetale si de peste pentru lipide.
• Bea multe lichide
- Bea un litru si jumatate de apa pe zi. Daca ti se pare dificil sa bei apa, bea infuzii cu arome variate.
• De evitat
- Dulciurile, prajiturile si bauturile racoritare.
- Stimulantele precum cafeaua si ceaiul: maximum 1-3 cesti pe zi. Efectul stimulator al cafeinei si teinei trece prin placenta si poate sa se mentina in bebelus timp de 100 de ore, fata de 15 ore in cazul mamei.
• Daca ti-e mai mereu foame pe parcursul zilei, ia o gustare, dar sa fie mancare sanatoasa.
De exemplu, poti consuma:
- Un fruct sau un suc de fructe fresh pentru fibre si vitamine.
- O bautura care sa-ti asigura o buna hidratare.
- Un produs lactat pentru proteine si calciu.
- Paine sau cereale pentru energie.
• Nu consuma alcool si nu fuma pe perioada sarcinii.
• Nu lua niciun fel de medicamente fara avizul medicului!
Fa exercitii fizice!!
• Exercitiile fizice iti vor permite sa ai control asupra greutatii si sa reduci stresul si anxietatea.
•Alege activitati precum plimbarea (o jumatate de ora de plimbare pe zi iti va aduce un plus de 25% din oxigenul de care ai nevoie) sau mergi la piscina (inot sau aqua gym).
• Nu mai lua masina pentru deplasari scurte.
• Daca este posibil, nu folosi liftul.
• Evita sporturile intensive (sporturile de rezistenta, agresive, etc.).
Recomandari pentru a preveni greturile
• Mananca diferit:
Poti manca in portii mici si, de exemplu, poti lua desertul la doua ore dupa masa principala. De asemenea, poti lua o gustare la 10 dmineata si la 4 dupa-amiaza.
• Ia micul dejun la pat!
Iata cateva sfaturi de dieta care sa te ajute sa nu te ingrasi prea mult in timpul sarcinii.
Ideal ar fi sa iei in greutate nu mai mult de 12 kg la finalul sarcinii*; cresterea in greutate va fi mai mare in cea de-a doua jumatate perioadei de sarcina.
In general** este recomandat sa consumi:
• 2150 kCal/zi in primele trei luni de sarcina.
• 2250 kCal/zi pana la nastere.
• 2500 kCal/zi daca alaptezi la san.
• Daca doresti, te poti cantari o data sau de doua ori pe luna, pentru a-ti monitoriza greutatea.
*Cresterea non-liniara in greutate - daca observi o schimbare brusca dupa cateva zile, consulta medicul sau moasa.
**Consum mediu; pentru mai mult detalii, nu ezita sa consulti medicul sau moasa.
O dieta variata: sa mananci putin din toate
• Alimentatia zilnica
- Peste sau friptura la gratar pentru proteine.
- Pasare, paste, orez si cereale pentru carbohidrati usori. Acestea iti ofera energia de care corpul tau are nevoie.
- Legume verzi pentru fibre si vitamine.
- Produse lactate pentru intarirea oaselor.
- Uleiuri vegetale si de peste pentru lipide.
• Bea multe lichide
- Bea un litru si jumatate de apa pe zi. Daca ti se pare dificil sa bei apa, bea infuzii cu arome variate.
• De evitat
- Dulciurile, prajiturile si bauturile racoritare.
- Stimulantele precum cafeaua si ceaiul: maximum 1-3 cesti pe zi. Efectul stimulator al cafeinei si teinei trece prin placenta si poate sa se mentina in bebelus timp de 100 de ore, fata de 15 ore in cazul mamei.
• Daca ti-e mai mereu foame pe parcursul zilei, ia o gustare, dar sa fie mancare sanatoasa.
De exemplu, poti consuma:
- Un fruct sau un suc de fructe fresh pentru fibre si vitamine.
- O bautura care sa-ti asigura o buna hidratare.
- Un produs lactat pentru proteine si calciu.
- Paine sau cereale pentru energie.
• Nu consuma alcool si nu fuma pe perioada sarcinii.
• Nu lua niciun fel de medicamente fara avizul medicului!
Fa exercitii fizice!!
• Exercitiile fizice iti vor permite sa ai control asupra greutatii si sa reduci stresul si anxietatea.
•Alege activitati precum plimbarea (o jumatate de ora de plimbare pe zi iti va aduce un plus de 25% din oxigenul de care ai nevoie) sau mergi la piscina (inot sau aqua gym).
• Nu mai lua masina pentru deplasari scurte.
• Daca este posibil, nu folosi liftul.
• Evita sporturile intensive (sporturile de rezistenta, agresive, etc.).
Recomandari pentru a preveni greturile
• Mananca diferit:
Poti manca in portii mici si, de exemplu, poti lua desertul la doua ore dupa masa principala. De asemenea, poti lua o gustare la 10 dmineata si la 4 dupa-amiaza.
• Ia micul dejun la pat!
O sarcina fara fumat
Se disting doua tipuri de fumat:
Direct: o mama fumatoare
In timpul sarcinii, bebelusul primeste oxigen prin sangele tau.
Daca fumezi, sangele tau este plin de monoxid de carbon si alte substante nocive continute in tigari. Aceste substante trec prin placenta, iar bebelusul primeste mai putin oxigen.
Pasiv
Fumatul pasiv este la fel de periculos. De aceea, in timpul sarcinii trebuie sa eviti locurile unde se fumeaza si sa le ceri prietenilor si membrilor familiei sa nu fumeze in prezenta ta.
O parte din consecintele fumatului
• Scaderea fertilitatii si scaderea succesului unui tratament de fertilizare in vitro.
• Cresterea numarului de sarcini pierdute sau extrauterine.
• Greutatea scazuta a copilului la nastere.
• Intarziere a maturizarii sau/si prematuritate.
Nu este niciodata prea tarziu sa renunti la fumat, chiar daca esti la inceput de sarcina. Renuntarea la fumat duce la scaderea riscurilor, atat pentru tine, cat si pentru copilul tau.
Nu ezita sa ceri sfatul medicului sau al moasei. Ei sunt in masura sa-ti recomande un program anti-fumat personalizat.
• Bea un pahar cu apa de fiecare data cand tanjesti sa-ti aprinzi o tigara.
• Mesteca o guma fara zahar sau mananca ceva dulce in loc sa fumezi o tigara.
• Fa activitati relaxante: yoga, sofrologie, inot, plimbari, etc.
• Tine-ti mainile ocupate:
- Fa ceva atisitic creativ
- Citeste
- Ocupa-te de bricolaj
• Evita situatiile care te determina sa fumezi. Sa bei o ceasca de cafea te poate determina sa-ti aprinzi o tigara.
• Fa-ti o programare pentru o consultatie anti-fumat care te va ajuta sa limitezi sau sa opresti consumul de tigari. Exista mai multe solutii:
- Plasturi
- Pastile sau guma de mestecat
- Acupunctura
• Nu exista un momentul potrivit pentru a te lasa de fumat. Decide sa renunti chiar acum la fumat!
Respectarea programului de somn in timpul sarcinii
Sarcina este obositoare pentru viitoarele mame si exista mai multe motive pentru care nu poti sa dormi: iti simti picioarele foarte grele si simti ca bebelusul te loveste. Gandul ca o sa nasti si o sa devii mama nu te paraseste.
Si astfel, este normal sa gasesti ca e dificil sa te ia somnul!
• Ca regula generala, timpul mediu de somn este de 8 ore pe noapte.
Fiecare noapte este impartita in 4-6 cicluri de somn, fiecare dintre ele durand aproximativ o ora si jumatate.
• In timpul sarcinii, felul in care dormi se schimba:
In primul trimestru, somnul este normal si poti chiar sa dormi mai mult.
- Nu te suprasolicita, chiar daca te simti foarte bine.
- In caz de dificultati de somn, iti poti adapta programul de lucru, daca si compania la care lucrezi este de acord.
In al treilea trimestru, somnul devine mai usor, mai putin reparator si te trezesti de mai multe ori pe noapte.
- Este din ce in ce mai greu sa gasesti o pozitie confortabila in care sa dormi: cand stai pe o parte, poti simti tensiune in ligamente si disconfort la nivelul pubisului, abdomenului sau in partea superioara a coapselor.
- Crampele sau mancarimile pot agrava situatia, cu atat mai mult cu cat apar mai ales noaptea (si in acest caz, nu ezita sa-ti consulti medicul sau moasa).
• Un somn insuficient poate avea urmatoarele consecinte:
- Sa nu te simti bine sau sa te smti obosita in timpul zilei.
- Stres si iritabilitate.
10 sfaturi pentru un somn bun
1- Creeaza-ti un mediu placut in care sa te simti in largul tau.
Daca este posibil, in dormitor sa nu fie prea cald (18-19°) si sa fie intuneric bezna.
2- Mentine saptamanal un program regulat cand sa te duci la culcare si cand sa te trezesti dimineata.
3- Mergi la culcare de la primele semne de somn.
Semne precum: cascatul sau faptul ca ti se inchid ochii. Nu te opune si mergi la culcare pentru ca altfel va trebuie sa astepti urmatorul ciclu de somn, peste 1 ora si jumatate!
4- Fa exercitii usoare (plimbari, yoga sau inot) pentru a scapa de stres si de grijile zilnice.
5- Pentru a te relaxa, fa o baie la sfarsitul zilei si alege o activitate linistita inainte sa mergi la culcare.
• Evita filmele violente si activitatile care cer concentrare si gandire.
• Invata sa te relaxezi:
- Aseaza-te in pat si pune-ti perne sub cap si si genunchi.
- Relaxeaza-ti muschii. Pentru asta incepe prin a-i contracta pentru cateva secunde si apoi relaxeaza pe rand: mana, bratul, gambele, degetele de la picioare si fata.
6- Limiteaza consumul de bauturi precum cafeaua, ceaiul, etc si evita sa manaci excesiv sau greu la cina.
Nu lua sedative sau somnifere fara avizul medicului.
7- Daca nu ai dormit bine peste noapte, trage un pui de somn peste zi (fie si unul scurt).
8- Ridica partea de jos a patului.
Astfel ridicate, picioarele tale vor beneficia de o mai buna circulatie sa sangelui.
9- Foloseste o perna pentru a te relaxa.
Ia forma corpului tau si iti permite sa stai pe o parte fara sa simti tensiuni. Aseaz-o intre genunchi, pentru a relaxa tensiunea de la nivelul coapselor si a pubisului. Poti continua sa o folosesti si dupa nastere.
10- Daca ai probleme digestive, poti dormi intr-o pozitie semi-asezata, punand perne sub torace.
Nu ezita sa ceri sfatul medicului sau al moasei.
Si astfel, este normal sa gasesti ca e dificil sa te ia somnul!
• Ca regula generala, timpul mediu de somn este de 8 ore pe noapte.
Fiecare noapte este impartita in 4-6 cicluri de somn, fiecare dintre ele durand aproximativ o ora si jumatate.
• In timpul sarcinii, felul in care dormi se schimba:
In primul trimestru, somnul este normal si poti chiar sa dormi mai mult.
- Nu te suprasolicita, chiar daca te simti foarte bine.
- In caz de dificultati de somn, iti poti adapta programul de lucru, daca si compania la care lucrezi este de acord.
In al treilea trimestru, somnul devine mai usor, mai putin reparator si te trezesti de mai multe ori pe noapte.
- Este din ce in ce mai greu sa gasesti o pozitie confortabila in care sa dormi: cand stai pe o parte, poti simti tensiune in ligamente si disconfort la nivelul pubisului, abdomenului sau in partea superioara a coapselor.
- Crampele sau mancarimile pot agrava situatia, cu atat mai mult cu cat apar mai ales noaptea (si in acest caz, nu ezita sa-ti consulti medicul sau moasa).
• Un somn insuficient poate avea urmatoarele consecinte:
- Sa nu te simti bine sau sa te smti obosita in timpul zilei.
- Stres si iritabilitate.
10 sfaturi pentru un somn bun
1- Creeaza-ti un mediu placut in care sa te simti in largul tau.
Daca este posibil, in dormitor sa nu fie prea cald (18-19°) si sa fie intuneric bezna.
2- Mentine saptamanal un program regulat cand sa te duci la culcare si cand sa te trezesti dimineata.
3- Mergi la culcare de la primele semne de somn.
Semne precum: cascatul sau faptul ca ti se inchid ochii. Nu te opune si mergi la culcare pentru ca altfel va trebuie sa astepti urmatorul ciclu de somn, peste 1 ora si jumatate!
4- Fa exercitii usoare (plimbari, yoga sau inot) pentru a scapa de stres si de grijile zilnice.
5- Pentru a te relaxa, fa o baie la sfarsitul zilei si alege o activitate linistita inainte sa mergi la culcare.
• Evita filmele violente si activitatile care cer concentrare si gandire.
• Invata sa te relaxezi:
- Aseaza-te in pat si pune-ti perne sub cap si si genunchi.
- Relaxeaza-ti muschii. Pentru asta incepe prin a-i contracta pentru cateva secunde si apoi relaxeaza pe rand: mana, bratul, gambele, degetele de la picioare si fata.
6- Limiteaza consumul de bauturi precum cafeaua, ceaiul, etc si evita sa manaci excesiv sau greu la cina.
Nu lua sedative sau somnifere fara avizul medicului.
7- Daca nu ai dormit bine peste noapte, trage un pui de somn peste zi (fie si unul scurt).
8- Ridica partea de jos a patului.
Astfel ridicate, picioarele tale vor beneficia de o mai buna circulatie sa sangelui.
9- Foloseste o perna pentru a te relaxa.
Ia forma corpului tau si iti permite sa stai pe o parte fara sa simti tensiuni. Aseaz-o intre genunchi, pentru a relaxa tensiunea de la nivelul coapselor si a pubisului. Poti continua sa o folosesti si dupa nastere.
10- Daca ai probleme digestive, poti dormi intr-o pozitie semi-asezata, punand perne sub torace.
Nu ezita sa ceri sfatul medicului sau al moasei.
marți, 20 octombrie 2009
Noviderm Ceracuta Stick - CONCURS NOU
Indicatii: Buzele uscate sunt hidratate in profunzime cu balsamul Ceracuta Noviderm.
Avand la baza un continut bogat in ceramide, balsamul permite restructurarea si rehidratarea buzelor.
Folosit zilnic, buzele isi recapata confortul si aspectul sanatos.
Compozitie: Emulsie H/E
Ceramida-1, ceramida-3 si ceramida-6-II
Unt de Karite
Colesterol, etc.
Ceracuta Stick este recomandat in lumea intreaga persoanelor care trec prin tratamente cu isotretinoizi ( Roaccutane , Sotret )
Unde il gasim :
http://www.sensiblu.com/?page=search&searchword=ceracuta&ItemId=2162844 http://www.centrofarm.ro/ccE2X007699/disponibil_farmacii/Noviderm---Ceracuta-Balsam-Pentru-Buze-Uscate-X-11-Ml.html
http://www.farmaciiledona.ro/produse/noviderm-ceracuta-stick-buze-uscate-11ml-I28673#farmacii
Fiind un produs de sezon deschid si un concurs cu 5 premii constand in 5 stickuri Ceracuta + 5 creme Ceracuta . Astept 100 de persoane inscrise pe adresa : mihaelastam@gmail.com ( cu precizarea concurs Ceracuta ) . Mult succes !!!!
Etichete:
Afectiuni dermatologice,
Concurs,
Ingrijire Buze,
Noviderm,
Piele uscata
luni, 12 octombrie 2009
Alaptatul
Am decis sa-mi alaptez copilul…
Un moment de bucurie si intimitate
De-abia ati trait experienta unuia dintre cele mai frumoase momente din viata voastra de femeie: nasterea copilului vostru. Si ati decis sa prelungiti aceste 9 luni de intimitate prin alaptarea copilului.
Aceasta este decizia voastra. Orice s-ar intampla, alaptatului copilului trebuie sa ramana o sursa de placere.
Hranirea la san (alaptatul) este un moment special de intimitate in relatia dintre mama si copilul ei. Ofera multe beneficii recunoscute atat pentru mama cat si pentru copil.
“Ajuta copilul sa se protejeze de infectii”
Organizatia Mondiala de Sanatate recomanda alaptatul copilului timp de 6 luni. Alaptatul este cunoscut pentru abilitatea sa de a preveni numeroase infectii – diaree, infectii respiratorii, etc. – datorita bogatiei sale naturale, factorilor protectori si stimularii sistemului imunitar al copilului.(*)
Anumite studii chiar arata rolul alaptatului in prevenirea alergiilor, in mod particular alergiile la mancare, datorita expunerii mai scazute a bebelusilor la factorii alergeni in timpul primelor luni ale vietii.
“Da bebelusului tot ce are nevoie pentru a creste intr-un mod sanatos”
In timp ce in tarile industrializate exista o preocupare continua in ceea ce priveste cresterea obezitatii la copii, alaptarea la san este unul dintre factorii de prevenire al acestui risc major: 12 luni de alaptat la san scade incidenta obezitatii (*) cu 5, iar copilul invata de la varste fragede cum sa-si regleze cantitatea de hrana in functie de cat are nevoie.
Laptele matern este perfect adaptat nevoilor schimbatoare ale nou-nascutilor. Procentul sau ridicat de proteine solubile si continutul ridicat de grasime il face mai usor digerabil. Continutul bogat de colesterol stimuleaza dezvoltarea creierului si continutul de zahar ajuta la protejarea impotriva infectiilor digestive. Continutul sau redus de nitrogen si saruri minerale joaca un rol in echilibrul hidric al corpului copilului.
“Da bebelusului o viata sanatoasa”
Alaptatul la san nu numai ca permite o legatura pe termen lung, el reprezinta si un factor psiho-senzorial de dezvoltare de netagaduit pentru copil (*). Aceasta se datoreaza proprietatilor nutritionale ale laptelui matern si senzatiei de maternitate pe care o da alaptatul la san (contact fizic si psihologic apropiat, stimulare senzoriala optima).
(*) Sursa: “Beneficiile alaptatului la san. Mit sau realitate?” Dr. Irene Loras-Duclaux
(Capitolul de gastroenterologie si Nutritie Pediatrica, Prof. A. Lachaux – Spit. Ed. Harnot – Lyon)
Cum este produs laptele matern?
Laptele matern este produs in permanenta de catre glandele mamare datorita efectului de suctiune realizat de copil.
Sanii mamei se pregatesc pentru lactatie pe parcursul sarcinii cand sunt stimulati de catre numerosi hormoni maternali si ai placentei.
Cand placenta este eliminata in timpul nasterii, rata progesteronului scade, determinand o crestere a prolactinei, hormonul care stimuleaza sinteza laptelui.
Cand copilul este hranit, provoaca secretarea laptelui matern. Cu cat este hranit mai mult, cu atat mai mult lapte matern este produs.
Bucurati-va de alaptat linistite
Sfaturi din partea Christine Blanchot-Isola, Moasa la maternitatea din Lilas, Franta
Ce pozitie ar trebui sa am?
Chiar si dupa operatia de cezariana, puteti sa stati in pozitia clasica sau intinsa pe o parte, aplecata pe antebrat sau pe o perna. Cel mai important lucru este sa va simtiti confortabil si sa preveniti aparia tensiunilor sau a durerii.
Cum ar trebui sa asez copilul?
Asezati-va copilul in asa fel incat abdomenul lui sa atinga corpul vostru, cu fata indreptata direct catre pieptul vostru si cu urechea si umarul aliniate pe aceeasi axa, cu capul usor inclinat catre spate. Nasul trebuie sa ii fie lasat liber. Puteti sa-l sustineti cu o perna.
Cand ar trebui sa-l alaptez si pentru cat timp?
Este foarte simplu. Trebuie sa-l alaptati de atatea ori si pentru atat timp cat are nevoie copilul. Cu alte cuvinte, cand se trezeste si se intoarce catre voi, deschizand gura si miscand limba, de cca 8 – 12 ori pe zi. Cat despre alternarea sanilor, aceasta depinde de nevoile copilului. Poate suge de la un san sau de la amandoi. Daca se hraneste doar de la un san, hraniti-l la urmatoarea alaptare de la celalalt.
Cum stiu daca a mancat suficient?
“Un bebelus care este alaptat bine bea cu inghitituri lungi. Ochii si gura ii sunt deschise larg si el suge cu miscari incete, regulate si ample, cu pauze rare. El uda de-a binelea 5-6 scutece pe zi si are cel putin 2 scaune pe zi in timpul primei luni. Acestea ar trebui sa fie pline de cocoloase si galben aurii (dupa aceea scaunele devin mai rare). Cel mai important, el trebuie sa ia in greutate regulat.
Ar trebui sa-mi schimb stilul de viata?
Alaptatul la san este o responsabilitate pentru mama. Trebuie sa va odihniti bine si sa mancati corect, avand o dieta echilibrata. Nu sariti peste mese si nu tineti regim. Evitati alcoolul si nu fumati. Cereti sfatul farmacistului sau doctorului daca aveti nevoie de medicatie.
Ce ar trebui sa fac cand ma intorc la lucru?
Este posibil sa va intoarceti la lucru si sa continuati sa alaptati. Simpla stimulare regulata a sanilor continua lactatia. Puteti sa continuati sa va alaptati copilul cat este necesar cand sunteti impreuna sau sa utilizati o pompa pentru sani cand sunteti la lucru.
Cum sa am grija de sanii mei?
Faceti dus in fiecare zi si nu folositi parfum. Nu trebuie sa va curatati pielea cu apa sterila sau antiseptic. Aplicati un produs de ingrijire special pe pielea din jurul sfarcurilor.
Ce probleme pot aparea in cazul alaptarii?
Aparitia pielii crapate
Supusa alaptatului continuu, pielea sfarcurilor se sensibilizeaza. Poate deveni iritata, uscata si cateodata crapata.
Aparitia pielii crapate nu se datoreaza frecventei sau duratei alaptatului, ci mai degraba plasarii neadecvate a gurii copilului in jurul sfarcului. Asigurati-va ca copilul voastru este alaptat corect.
Umflarea
Cateodata, sanii pot fi durerosi si cu pielea intinsa cand laptele trebuie sa fie scos. Este important sa continuati alaptarea, crescand numarul de mese. Compresele calde sau reci pot fi aplicate pe sani pentru a-i calma. Cea mai buna prevenire: alaptati copilul cat de mult si de des doreste si amintiti-va sa va odihniti suficient.
Mastita
Sanii se pot inflama (durere, roseata, caldura localizata), cu sau fara infectie. Aceasta poate fi insotita sau nu de febra si simptome ca de raceala. Mastita este rezultatul unei umflari majore a unui san sau a amandurora, cauzata de catre o tehnica de alaptare nepotrivita (pozitie de hranire nepotrivita, frecventa si durata limitata a hranirii, o schimbare prea rapida de la un san la celalalt, stresul din timpul alaptarii, etc.). Daca credeti ca aveti mastita, consultati un doctor.
Profesionistii din domeniul sanatatii sunt acolo ca sa va ajute. Nu ezitati sa cereti sfatul doctorului, moasei sau farmacistului pentru a face alaptarea cea mai speciala experienta.
Aveti grija de sanii vostri cu Mustela® 9 Luni.
Balsam de redare a confortului sanilor in timpul alaptarii
Calmant si dermo-reparator
• Protejeaza pielea sensibila din jurul sfarcurilor pentru preveni disconfortul datorita unui complex hidratant*, protector si purifiant. Pielea este mai supla si rezistenta.
• Diminueaza senzatia de piele care tine si sensibilitatea marita a pielii datorita unei combinatii calmante de extract de Chlorophycea si Lupeol. Iritatiile dureroase sunt usor indepartate.
• Ajuta la restructurarea si regenerarea pielii, care poate deveni deteriorata si crapata, datorita unei combinatii de Elastoregulator® si Lupeol.
Recomandari de utilizare:
• Aplicati acest balsam bogat, cremos si bland pe zona sfarcurilor dupa fiecare hranire sau cand este necesar.
• Nu necesita clatire inainte de fiecare alaptare.
• Nu inlocuieste igiena zilnica.
Inovatie
4 motive sa alegeti Mustela® 9 Luni Balsam de redare a confortului in timpul alaptarii
1. Formula specifica: O combinatie patentata de ingrediente active special selectate pentru a actiona pe pielea extrem de sensibila din jurul sfarcurilor.
2. Siguranta garantata pentru tine si copilul tau: Formula sa hipoalergenica** nu are parfum si contine ingrediente active naturale. A fost subiectul unei expertize toxicologice si testat sub supraveghere dermatologica.
3. Eficacitate dovedita***: Compozitia sa exclusiva hraneste pielea (94%), protejeaza pielea (78%), actioneaza asupra iritatiilor (94%) si ajuta la restructurarea pielii deteriorate (84%).
4. Simplicitate si placere de utilizare: Foarte usor de aplicat. Ne-uleios, ne-lipicios si nu pateaza.
*Straturile superioare ale epidermei.
**Formulate pentru a minimiza riscul de reactii alergice.
***Testate sub supravegherea moaselor si asistentelor de la pediatrie pe 50 de femei ce alapteaza la san, suferind de sani durerosi (% de satisfactie a utilizatorilor).
Esti o mama fericita, dar doresti si sa te simti din nou bine in corpul tau, sa fii o femeie implinita si senina
Regaseste-ti forma cu blandete
Cu un program post-partum special
Tinteste pielea fara fermitate si grasimea nedorita cu:
Gelul de corp restructurant post-partum
Acest prim tratament restructurant post-partum:
• Reda fermitatea
• Reda forma si tonifica
• Da o senzatie de bine si vitalitate.
Un moment de bucurie si intimitate
De-abia ati trait experienta unuia dintre cele mai frumoase momente din viata voastra de femeie: nasterea copilului vostru. Si ati decis sa prelungiti aceste 9 luni de intimitate prin alaptarea copilului.
Aceasta este decizia voastra. Orice s-ar intampla, alaptatului copilului trebuie sa ramana o sursa de placere.
Hranirea la san (alaptatul) este un moment special de intimitate in relatia dintre mama si copilul ei. Ofera multe beneficii recunoscute atat pentru mama cat si pentru copil.
“Ajuta copilul sa se protejeze de infectii”
Organizatia Mondiala de Sanatate recomanda alaptatul copilului timp de 6 luni. Alaptatul este cunoscut pentru abilitatea sa de a preveni numeroase infectii – diaree, infectii respiratorii, etc. – datorita bogatiei sale naturale, factorilor protectori si stimularii sistemului imunitar al copilului.(*)
Anumite studii chiar arata rolul alaptatului in prevenirea alergiilor, in mod particular alergiile la mancare, datorita expunerii mai scazute a bebelusilor la factorii alergeni in timpul primelor luni ale vietii.
“Da bebelusului tot ce are nevoie pentru a creste intr-un mod sanatos”
In timp ce in tarile industrializate exista o preocupare continua in ceea ce priveste cresterea obezitatii la copii, alaptarea la san este unul dintre factorii de prevenire al acestui risc major: 12 luni de alaptat la san scade incidenta obezitatii (*) cu 5, iar copilul invata de la varste fragede cum sa-si regleze cantitatea de hrana in functie de cat are nevoie.
Laptele matern este perfect adaptat nevoilor schimbatoare ale nou-nascutilor. Procentul sau ridicat de proteine solubile si continutul ridicat de grasime il face mai usor digerabil. Continutul bogat de colesterol stimuleaza dezvoltarea creierului si continutul de zahar ajuta la protejarea impotriva infectiilor digestive. Continutul sau redus de nitrogen si saruri minerale joaca un rol in echilibrul hidric al corpului copilului.
“Da bebelusului o viata sanatoasa”
Alaptatul la san nu numai ca permite o legatura pe termen lung, el reprezinta si un factor psiho-senzorial de dezvoltare de netagaduit pentru copil (*). Aceasta se datoreaza proprietatilor nutritionale ale laptelui matern si senzatiei de maternitate pe care o da alaptatul la san (contact fizic si psihologic apropiat, stimulare senzoriala optima).
(*) Sursa: “Beneficiile alaptatului la san. Mit sau realitate?” Dr. Irene Loras-Duclaux
(Capitolul de gastroenterologie si Nutritie Pediatrica, Prof. A. Lachaux – Spit. Ed. Harnot – Lyon)
Cum este produs laptele matern?
Laptele matern este produs in permanenta de catre glandele mamare datorita efectului de suctiune realizat de copil.
Sanii mamei se pregatesc pentru lactatie pe parcursul sarcinii cand sunt stimulati de catre numerosi hormoni maternali si ai placentei.
Cand placenta este eliminata in timpul nasterii, rata progesteronului scade, determinand o crestere a prolactinei, hormonul care stimuleaza sinteza laptelui.
Cand copilul este hranit, provoaca secretarea laptelui matern. Cu cat este hranit mai mult, cu atat mai mult lapte matern este produs.
Bucurati-va de alaptat linistite
Sfaturi din partea Christine Blanchot-Isola, Moasa la maternitatea din Lilas, Franta
Ce pozitie ar trebui sa am?
Chiar si dupa operatia de cezariana, puteti sa stati in pozitia clasica sau intinsa pe o parte, aplecata pe antebrat sau pe o perna. Cel mai important lucru este sa va simtiti confortabil si sa preveniti aparia tensiunilor sau a durerii.
Cum ar trebui sa asez copilul?
Asezati-va copilul in asa fel incat abdomenul lui sa atinga corpul vostru, cu fata indreptata direct catre pieptul vostru si cu urechea si umarul aliniate pe aceeasi axa, cu capul usor inclinat catre spate. Nasul trebuie sa ii fie lasat liber. Puteti sa-l sustineti cu o perna.
Cand ar trebui sa-l alaptez si pentru cat timp?
Este foarte simplu. Trebuie sa-l alaptati de atatea ori si pentru atat timp cat are nevoie copilul. Cu alte cuvinte, cand se trezeste si se intoarce catre voi, deschizand gura si miscand limba, de cca 8 – 12 ori pe zi. Cat despre alternarea sanilor, aceasta depinde de nevoile copilului. Poate suge de la un san sau de la amandoi. Daca se hraneste doar de la un san, hraniti-l la urmatoarea alaptare de la celalalt.
Cum stiu daca a mancat suficient?
“Un bebelus care este alaptat bine bea cu inghitituri lungi. Ochii si gura ii sunt deschise larg si el suge cu miscari incete, regulate si ample, cu pauze rare. El uda de-a binelea 5-6 scutece pe zi si are cel putin 2 scaune pe zi in timpul primei luni. Acestea ar trebui sa fie pline de cocoloase si galben aurii (dupa aceea scaunele devin mai rare). Cel mai important, el trebuie sa ia in greutate regulat.
Ar trebui sa-mi schimb stilul de viata?
Alaptatul la san este o responsabilitate pentru mama. Trebuie sa va odihniti bine si sa mancati corect, avand o dieta echilibrata. Nu sariti peste mese si nu tineti regim. Evitati alcoolul si nu fumati. Cereti sfatul farmacistului sau doctorului daca aveti nevoie de medicatie.
Ce ar trebui sa fac cand ma intorc la lucru?
Este posibil sa va intoarceti la lucru si sa continuati sa alaptati. Simpla stimulare regulata a sanilor continua lactatia. Puteti sa continuati sa va alaptati copilul cat este necesar cand sunteti impreuna sau sa utilizati o pompa pentru sani cand sunteti la lucru.
Cum sa am grija de sanii mei?
Faceti dus in fiecare zi si nu folositi parfum. Nu trebuie sa va curatati pielea cu apa sterila sau antiseptic. Aplicati un produs de ingrijire special pe pielea din jurul sfarcurilor.
Ce probleme pot aparea in cazul alaptarii?
Aparitia pielii crapate
Supusa alaptatului continuu, pielea sfarcurilor se sensibilizeaza. Poate deveni iritata, uscata si cateodata crapata.
Aparitia pielii crapate nu se datoreaza frecventei sau duratei alaptatului, ci mai degraba plasarii neadecvate a gurii copilului in jurul sfarcului. Asigurati-va ca copilul voastru este alaptat corect.
Umflarea
Cateodata, sanii pot fi durerosi si cu pielea intinsa cand laptele trebuie sa fie scos. Este important sa continuati alaptarea, crescand numarul de mese. Compresele calde sau reci pot fi aplicate pe sani pentru a-i calma. Cea mai buna prevenire: alaptati copilul cat de mult si de des doreste si amintiti-va sa va odihniti suficient.
Mastita
Sanii se pot inflama (durere, roseata, caldura localizata), cu sau fara infectie. Aceasta poate fi insotita sau nu de febra si simptome ca de raceala. Mastita este rezultatul unei umflari majore a unui san sau a amandurora, cauzata de catre o tehnica de alaptare nepotrivita (pozitie de hranire nepotrivita, frecventa si durata limitata a hranirii, o schimbare prea rapida de la un san la celalalt, stresul din timpul alaptarii, etc.). Daca credeti ca aveti mastita, consultati un doctor.
Profesionistii din domeniul sanatatii sunt acolo ca sa va ajute. Nu ezitati sa cereti sfatul doctorului, moasei sau farmacistului pentru a face alaptarea cea mai speciala experienta.
Aveti grija de sanii vostri cu Mustela® 9 Luni.
Balsam de redare a confortului sanilor in timpul alaptarii
Calmant si dermo-reparator
• Protejeaza pielea sensibila din jurul sfarcurilor pentru preveni disconfortul datorita unui complex hidratant*, protector si purifiant. Pielea este mai supla si rezistenta.
• Diminueaza senzatia de piele care tine si sensibilitatea marita a pielii datorita unei combinatii calmante de extract de Chlorophycea si Lupeol. Iritatiile dureroase sunt usor indepartate.
• Ajuta la restructurarea si regenerarea pielii, care poate deveni deteriorata si crapata, datorita unei combinatii de Elastoregulator® si Lupeol.
Recomandari de utilizare:
• Aplicati acest balsam bogat, cremos si bland pe zona sfarcurilor dupa fiecare hranire sau cand este necesar.
• Nu necesita clatire inainte de fiecare alaptare.
• Nu inlocuieste igiena zilnica.
Inovatie
4 motive sa alegeti Mustela® 9 Luni Balsam de redare a confortului in timpul alaptarii
1. Formula specifica: O combinatie patentata de ingrediente active special selectate pentru a actiona pe pielea extrem de sensibila din jurul sfarcurilor.
2. Siguranta garantata pentru tine si copilul tau: Formula sa hipoalergenica** nu are parfum si contine ingrediente active naturale. A fost subiectul unei expertize toxicologice si testat sub supraveghere dermatologica.
3. Eficacitate dovedita***: Compozitia sa exclusiva hraneste pielea (94%), protejeaza pielea (78%), actioneaza asupra iritatiilor (94%) si ajuta la restructurarea pielii deteriorate (84%).
4. Simplicitate si placere de utilizare: Foarte usor de aplicat. Ne-uleios, ne-lipicios si nu pateaza.
*Straturile superioare ale epidermei.
**Formulate pentru a minimiza riscul de reactii alergice.
***Testate sub supravegherea moaselor si asistentelor de la pediatrie pe 50 de femei ce alapteaza la san, suferind de sani durerosi (% de satisfactie a utilizatorilor).
Esti o mama fericita, dar doresti si sa te simti din nou bine in corpul tau, sa fii o femeie implinita si senina
Regaseste-ti forma cu blandete
Cu un program post-partum special
Tinteste pielea fara fermitate si grasimea nedorita cu:
Gelul de corp restructurant post-partum
Acest prim tratament restructurant post-partum:
• Reda fermitatea
• Reda forma si tonifica
• Da o senzatie de bine si vitalitate.
Reduce vergeturile deja instalate cu:
Gelul antivergeturi cu actiune intensiva
Tratament si aplicare localizata pentru vergeturi:
• Ajuta la reducerea vergeturilor localizate care au aparut in timpul sarcinii pe abdomen, solduri, etc.
• Ajuta la reducerea dimesiunilor, culorii si adancimii vergeturilor.
Gelul antivergeturi cu actiune intensiva
Tratament si aplicare localizata pentru vergeturi:
• Ajuta la reducerea vergeturilor localizate care au aparut in timpul sarcinii pe abdomen, solduri, etc.
• Ajuta la reducerea dimesiunilor, culorii si adancimii vergeturilor.
Mustela® se adreseaza nevoilor specifice ale maternitatii cu subgama Mustela® 9 Luni. De asemenea, se adreseaza nevoielor de igiena si protectie ale nou-nascutilor cu subgamele Mustela® Bebe, Dermo-Pediatrics si Mustela® Protectie solara.
Mustela®
Mustela este specialistul in ingrijirea pielii pentru bebelusi si viitoare mame.
Mustela apartine Laboratoarelor Farmaceutice Expanscience.
Mustela este lider European in ceea ce priveste produsele impotriva vergeturilor si produsele pentru ingrijirea bebelusilor, vandute in farmacii.
Mustela este gama favorita a mamelor si a profesionistilor din domeniul sanatatii de peste 55 de ani.
Mustela investeste constant in cercetare pentru a progresa continuu.
Mustela ofera garantia sigurantei si eficacitatii.
Mustela®
Mustela este specialistul in ingrijirea pielii pentru bebelusi si viitoare mame.
Mustela apartine Laboratoarelor Farmaceutice Expanscience.
Mustela este lider European in ceea ce priveste produsele impotriva vergeturilor si produsele pentru ingrijirea bebelusilor, vandute in farmacii.
Mustela este gama favorita a mamelor si a profesionistilor din domeniul sanatatii de peste 55 de ani.
Mustela investeste constant in cercetare pentru a progresa continuu.
Mustela ofera garantia sigurantei si eficacitatii.
Zoom pe dermatita atopica la copii Ep2
Eficacitatea Stelatopiei® in tratarea pielii uscate cu tendinta atopica
1. Stelatopia® crema emolienta (2% oleodistilat de floarea soarelui)
1.1 Imbunatateste semnificativ disconfortul copilului(10)
Un studiu ce a fost realizat pe 227 de copii atopici cu eruptii usoare spre moderate (fara leziuni deschise, fara corticosteroizi) sub tratament dermatologic si pediatric. Produsul testat este o emulsie continand 2% oleodistilat de floarea soarelui, aplicat de 2 ori pe zi timp de 30 de zile.
Aplicarea de doua ori pe zi a Stelatopia® Crema emolienta timp de 30 de zile realizeaza o imbunatatire a simptomelor clinice legate de atopie.
1.2 Reduce nevoia de corticosteroizi cu pana la 75% mentinand excelente rezultate clinice(10)
Un studiu multicentric orb, randomizat realizat de catre 35 pediatri pe 86 de copii atopici cu varste cuprinse intre 4 luni si 4 ani si coordonat de catre Pr. JF Nicolas (Pierre-Benite, Lyon, Franta).
Calitatea Vietii (QoL) este evaluata in stadiul initial si apoi dupa 21 de zile de tratament. QoL este un indice general corespunzator sintezei a 21 de criterii de modele validate IQOL si DFIQ definite de catre Pr Finlay si Dr Lewis-Jones (cum ar fi timpul cand se doarme, stresul emotional al parintilor, etc.). O descrestere a acestui indice corespunde unei imbunatatiri a calitatii vietii.
Planul de tratament (TP) TP1 TP2 TP3 TP4 TP5
Dimineata DCT DCT + Em DCT DCT + Em Em si DCT
la fiecare 2 zile
Seara DCT DCT + Em - Em Em
Doza saptamanala DCT 14 (100%) 14 (100%) 7 (50%) 7 (50%) 3.5 (25%)
Schimbarea SCORAD (D7-D0) -60% -60% -69% -64% -56%
Schimbarea SCORAD (D21-D0) -63% -72% -58% -74% -75%
Schimbarea QoL (D21-D0) -57% -75% -46% -70% -73%
DCT: Corticosteroid
Em: Stelatopia® Crema emolienta
Prin aplicarea Stelatopia® Crema emolienta de doua ori pe zi, utilizarea de corticosteroizi este redusa cu pana la 75% (aplicare la 2 zile fata de de doua ori pe zi) cu acelasi nivel de eficienta, in acelasi timp imbunatatind calitatea vietii copilului si familiei sale.
1.3 Imbunatatirea semnificativa a cojirii si ingrosarii pielii(27)
D21
Corticosteroizi D21 Corticosteroizi + emolient
Schimbare in cojire -73% -90%
Schimbare in lichenificare -13% -89%
Folosirea unui emolient reface bariera pielii si capacitatile sale reparatoare.
1.4 Imbunatatire semnificativa a calitatii vietii copilului si familiei sale(10)
Dupa cum am explicat inainte, o descrestere a indicelui calitatii vietii corespunde unei imbunatatiri a calitatii vietii.
Rezultatele clinice sunt prezentate in urmatorul tabel:
D21
Cu corticosteroizi
Fara emolient D21
Cu corticosteroizi
Cu emolient
Evaluarea calitatii vietii (modificarea calitatii vietii indice D21-D0) -57%
P<0.001 -73%
P<0.001
Folosirea Stelatopia® Crema emolienta de doua ori pe zi are un impact specific asupra calitatii vietii.
2. Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie (2% oleodistilat de floarea soarelui)
Un test deschis, multi-departamental a fost realizat pentru Stelatopia® Ulei lapte pentru baie cu 7 pediatri si 46 de copii (varsta medie: 14.2 luni). 83% dintre copii avea puseuri de dermatita atopica. Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie a fost utilizat in aplicare directa pe piele sau diluat in apa din cadita(15).
Evaluarea pediatrilor la 3 saptamani
Scor la D0 Descresterea scorului la D21
Prurit 2.8 -70%
Pierderea somnului 0.9 -83%
Prezenta inrosirii 4 -69%
Alterarea supletii pielii 3.9 -71%
Uscare localizata 4.4 -58%
Scara pentru conditia pielii de la 0 la 9
Folosirea Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie rareste frecventa puseurilor si descreste intensitatea inrosirii.(13)
Referinte bibliografice
1. Bourdon-Lanoy E si de Prost Y. Eczema atopica la copii. Rev. Prat. 2006; 56 (3): 258-65.
2. Mahe E. Dermatita atopica: epidemiologie in Franta, definitii, istorie naturala, asociere cu alte manifestari atopice, scorul de gravitate, calitatea vietii. Ann. Dermatol. Venerol. 2005; 132: S131-50.
3. Variatii ale raspandirii simptomelor de astm, rino-conjunctivite alergice si eczeme atopice in intreaga lume: ISAAC. Comitetul de Indrumare al Studiului International de Astm si Alergii in Copilarie (ISAAC). Lancet. 1998 Apr 25; 351 (9111): 1225-32.
4. Law M. si colab. Schimbari in atopie intr-un sfert de secol, bazate pe examinari realizate in 3 perioade de timp.Biol. Mol. Journal. 2005; 330: 1187-88.
5. Conferinta de consens. Abordarea dermatitei atopice a copilului. Institutul Pasteur Paris. Conferinta miercuri 20 octombrie 2004.
6. Guillet G si Cambazard F. Studiu ATOPIA: cercetare epidemiologica europeana dermo-pediatrica. Sinteza rezultatelor: inflenta zonei, a modului de viata si a modalitatilor de abordare a pielii uscate cu tendinta atopica la nou-nascuti, bebelusi si copii. TAP Ianuarie 2006. Al 10-lea Congres de Pediatrie Practica., Paris 2006.
7. Dermatita atopica, Cunoastere si Experienta, coordonata de Michele Lamirand si Dominique Angele Vuitton, ed. Arnette, 2006.
8. Choi E.H. si colab. Mecanismele prin care stresul psihologic altereaza permeabilitatea barierei cutanate, homeostaza si integritatea stratului corneum. J. Invest. Dermatol. 2005 Mar. ; 124 (3): 587-95.
9. Gehring U. si colab. Grup de studiu LISA. Factori ce tin de Stilul de Viata cu influenta asupra Sistemului Imunitar si Dezvoltarii Alergiilor in Copilarie. Expunerea la endotoxine descreste riscul eczemelor atopice in copilarie: un studiu de grup. J Allergy Clin Immunol. 2001 Nov; 108 (5): 847-54.
10. Diepgen TL. Dermatitele atopice: rolul factorilor de mediu si sociali, experienta Europeana. J Am Acad Dermatol. 2001 Jul; 45 (l Suppl): S44-8.
11. Arkwright TL. Administrarea intradermala a suspensiei cu Mycobacterium vaccae moarta (SRL 172) este asociata cu o imbunatatire a dermatitelor atopice la copii cu forme moderate spre severe. J Allergy Clin Imunol. 2001 Mar; 107 (3): 531-4.
12. Chamlin SL si colab. Efectele dermatitelor atopice asupra copiilor americani si familiilor lor. Pediatrics 2004; 114: 607-611.
13. C. de Belilovsky si colab. Procesul Activ de Refacere a Stratului Lipidic®: utilizarea Stelatopia® in abordarea dermo-cosmetica a pielii uscate cu tendinta atopica la nou-nascuti, bebelusi si copii. TAP, Congresul International de Dermatologie Pediatrica 2004, Roma.
14. Allam JP, Novak N. Pato-fiziologia eczemei atopice. Clin Exp Dermatol. 2006 Ian; 31 (1): 89-93.
15. Boguniewicz M. si colab. Dermatitele atopice. J Allergy Clin Immunol. 2006 Jul; 118 (1): 40-3. Epub 2006 Jun 6.
16. Chardonnet Y. si colab. Epitelium, celulele Langerhans si infectiile virale. Medicina/stiinta. 1998; 14: 404-411.
17. McGeady SJ. Imunocompetenta si alergiile. Pediatrics. 2004 Apr; 113 (4 Suppl): 1107-13.
18. Soumelis V si colab. Celulele dendritice controleaza diferentierea Th1 si Th2 la om. Medicina/stiinta. 1999; 15: 1025-1026.
19. Yoo J. si colab. Dermatita atopica spontana la soareci exprimand o transgena indusa thymic stromal lymphopoietin??? Specifica in piele. J. Exp. Med. 2005 Aug 15; 202 (4): 541-9.
20. Li M. si colab. Ablatiunea receptorilor retinoizi X in keratinocitele soarecilor adulti genereaza o dermatita atopica triggered by thimic stromal lymphopoieten. Proc. Natl. Acad. Sci USA Oct 11; 102 (41): 14795-800. Epub 2005 Sep 30.
21. Sonkoly E. si colab. IL-31: celulele T si pruruitul in inflamarea pielii atopice. J Allergy Clin. Immunol. 2006 Feb; 117 (2): 418-25.
22. Bilsborough J. si colab. IL-31 este asociata cu limfocite cutante antigen-pozitive ale pielii ce gazduiesc cellule T la pacientii cu dermatita atopica. J. Allergy Clin. Immunol. 2006 Feb; 117 (2): 418-25.
23. Verhagen J. si colab., Absenta expresiei si functiei celulelor T reglatoare la pielea cu dermatita atopica, J. Allergy Clin. Immunol. 2006 Ian; 117 (1): 176-83.
24. Schmuth M si colab., PPAR beta/delta stimuleaza diferentierea si acumularea lipidelor in keratinocite, J. Invest. Dermatol. 2004 Apr; 122 (4): 971-83.
25. Extras dintr-un articol redactat de catre Dr. M. Le Maitre cu ocazia comgresului mondial de dermatologie (Paris 2002).
26. L. Dubusquoy, N. Piccardi, P. Msika, J. Auwerx si P. Chambon., Oleodistilatul de floarea soarelui un nou activator PPARα natural cu proprietati anti-inflamatorii, Poster, EADV 2005, Londra.
27. Studiu realizat de catre Laboratoarele Expanscience in 2006.
1. Stelatopia® crema emolienta (2% oleodistilat de floarea soarelui)
1.1 Imbunatateste semnificativ disconfortul copilului(10)
Un studiu ce a fost realizat pe 227 de copii atopici cu eruptii usoare spre moderate (fara leziuni deschise, fara corticosteroizi) sub tratament dermatologic si pediatric. Produsul testat este o emulsie continand 2% oleodistilat de floarea soarelui, aplicat de 2 ori pe zi timp de 30 de zile.
Aplicarea de doua ori pe zi a Stelatopia® Crema emolienta timp de 30 de zile realizeaza o imbunatatire a simptomelor clinice legate de atopie.
1.2 Reduce nevoia de corticosteroizi cu pana la 75% mentinand excelente rezultate clinice(10)
Un studiu multicentric orb, randomizat realizat de catre 35 pediatri pe 86 de copii atopici cu varste cuprinse intre 4 luni si 4 ani si coordonat de catre Pr. JF Nicolas (Pierre-Benite, Lyon, Franta).
Calitatea Vietii (QoL) este evaluata in stadiul initial si apoi dupa 21 de zile de tratament. QoL este un indice general corespunzator sintezei a 21 de criterii de modele validate IQOL si DFIQ definite de catre Pr Finlay si Dr Lewis-Jones (cum ar fi timpul cand se doarme, stresul emotional al parintilor, etc.). O descrestere a acestui indice corespunde unei imbunatatiri a calitatii vietii.
Planul de tratament (TP) TP1 TP2 TP3 TP4 TP5
Dimineata DCT DCT + Em DCT DCT + Em Em si DCT
la fiecare 2 zile
Seara DCT DCT + Em - Em Em
Doza saptamanala DCT 14 (100%) 14 (100%) 7 (50%) 7 (50%) 3.5 (25%)
Schimbarea SCORAD (D7-D0) -60% -60% -69% -64% -56%
Schimbarea SCORAD (D21-D0) -63% -72% -58% -74% -75%
Schimbarea QoL (D21-D0) -57% -75% -46% -70% -73%
DCT: Corticosteroid
Em: Stelatopia® Crema emolienta
Prin aplicarea Stelatopia® Crema emolienta de doua ori pe zi, utilizarea de corticosteroizi este redusa cu pana la 75% (aplicare la 2 zile fata de de doua ori pe zi) cu acelasi nivel de eficienta, in acelasi timp imbunatatind calitatea vietii copilului si familiei sale.
1.3 Imbunatatirea semnificativa a cojirii si ingrosarii pielii(27)
D21
Corticosteroizi D21 Corticosteroizi + emolient
Schimbare in cojire -73% -90%
Schimbare in lichenificare -13% -89%
Folosirea unui emolient reface bariera pielii si capacitatile sale reparatoare.
1.4 Imbunatatire semnificativa a calitatii vietii copilului si familiei sale(10)
Dupa cum am explicat inainte, o descrestere a indicelui calitatii vietii corespunde unei imbunatatiri a calitatii vietii.
Rezultatele clinice sunt prezentate in urmatorul tabel:
D21
Cu corticosteroizi
Fara emolient D21
Cu corticosteroizi
Cu emolient
Evaluarea calitatii vietii (modificarea calitatii vietii indice D21-D0) -57%
P<0.001 -73%
P<0.001
Folosirea Stelatopia® Crema emolienta de doua ori pe zi are un impact specific asupra calitatii vietii.
2. Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie (2% oleodistilat de floarea soarelui)
Un test deschis, multi-departamental a fost realizat pentru Stelatopia® Ulei lapte pentru baie cu 7 pediatri si 46 de copii (varsta medie: 14.2 luni). 83% dintre copii avea puseuri de dermatita atopica. Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie a fost utilizat in aplicare directa pe piele sau diluat in apa din cadita(15).
Evaluarea pediatrilor la 3 saptamani
Scor la D0 Descresterea scorului la D21
Prurit 2.8 -70%
Pierderea somnului 0.9 -83%
Prezenta inrosirii 4 -69%
Alterarea supletii pielii 3.9 -71%
Uscare localizata 4.4 -58%
Scara pentru conditia pielii de la 0 la 9
Folosirea Stelatopia® Ulei-lapte pentru baie rareste frecventa puseurilor si descreste intensitatea inrosirii.(13)
Referinte bibliografice
1. Bourdon-Lanoy E si de Prost Y. Eczema atopica la copii. Rev. Prat. 2006; 56 (3): 258-65.
2. Mahe E. Dermatita atopica: epidemiologie in Franta, definitii, istorie naturala, asociere cu alte manifestari atopice, scorul de gravitate, calitatea vietii. Ann. Dermatol. Venerol. 2005; 132: S131-50.
3. Variatii ale raspandirii simptomelor de astm, rino-conjunctivite alergice si eczeme atopice in intreaga lume: ISAAC. Comitetul de Indrumare al Studiului International de Astm si Alergii in Copilarie (ISAAC). Lancet. 1998 Apr 25; 351 (9111): 1225-32.
4. Law M. si colab. Schimbari in atopie intr-un sfert de secol, bazate pe examinari realizate in 3 perioade de timp.Biol. Mol. Journal. 2005; 330: 1187-88.
5. Conferinta de consens. Abordarea dermatitei atopice a copilului. Institutul Pasteur Paris. Conferinta miercuri 20 octombrie 2004.
6. Guillet G si Cambazard F. Studiu ATOPIA: cercetare epidemiologica europeana dermo-pediatrica. Sinteza rezultatelor: inflenta zonei, a modului de viata si a modalitatilor de abordare a pielii uscate cu tendinta atopica la nou-nascuti, bebelusi si copii. TAP Ianuarie 2006. Al 10-lea Congres de Pediatrie Practica., Paris 2006.
7. Dermatita atopica, Cunoastere si Experienta, coordonata de Michele Lamirand si Dominique Angele Vuitton, ed. Arnette, 2006.
8. Choi E.H. si colab. Mecanismele prin care stresul psihologic altereaza permeabilitatea barierei cutanate, homeostaza si integritatea stratului corneum. J. Invest. Dermatol. 2005 Mar. ; 124 (3): 587-95.
9. Gehring U. si colab. Grup de studiu LISA. Factori ce tin de Stilul de Viata cu influenta asupra Sistemului Imunitar si Dezvoltarii Alergiilor in Copilarie. Expunerea la endotoxine descreste riscul eczemelor atopice in copilarie: un studiu de grup. J Allergy Clin Immunol. 2001 Nov; 108 (5): 847-54.
10. Diepgen TL. Dermatitele atopice: rolul factorilor de mediu si sociali, experienta Europeana. J Am Acad Dermatol. 2001 Jul; 45 (l Suppl): S44-8.
11. Arkwright TL. Administrarea intradermala a suspensiei cu Mycobacterium vaccae moarta (SRL 172) este asociata cu o imbunatatire a dermatitelor atopice la copii cu forme moderate spre severe. J Allergy Clin Imunol. 2001 Mar; 107 (3): 531-4.
12. Chamlin SL si colab. Efectele dermatitelor atopice asupra copiilor americani si familiilor lor. Pediatrics 2004; 114: 607-611.
13. C. de Belilovsky si colab. Procesul Activ de Refacere a Stratului Lipidic®: utilizarea Stelatopia® in abordarea dermo-cosmetica a pielii uscate cu tendinta atopica la nou-nascuti, bebelusi si copii. TAP, Congresul International de Dermatologie Pediatrica 2004, Roma.
14. Allam JP, Novak N. Pato-fiziologia eczemei atopice. Clin Exp Dermatol. 2006 Ian; 31 (1): 89-93.
15. Boguniewicz M. si colab. Dermatitele atopice. J Allergy Clin Immunol. 2006 Jul; 118 (1): 40-3. Epub 2006 Jun 6.
16. Chardonnet Y. si colab. Epitelium, celulele Langerhans si infectiile virale. Medicina/stiinta. 1998; 14: 404-411.
17. McGeady SJ. Imunocompetenta si alergiile. Pediatrics. 2004 Apr; 113 (4 Suppl): 1107-13.
18. Soumelis V si colab. Celulele dendritice controleaza diferentierea Th1 si Th2 la om. Medicina/stiinta. 1999; 15: 1025-1026.
19. Yoo J. si colab. Dermatita atopica spontana la soareci exprimand o transgena indusa thymic stromal lymphopoietin??? Specifica in piele. J. Exp. Med. 2005 Aug 15; 202 (4): 541-9.
20. Li M. si colab. Ablatiunea receptorilor retinoizi X in keratinocitele soarecilor adulti genereaza o dermatita atopica triggered by thimic stromal lymphopoieten. Proc. Natl. Acad. Sci USA Oct 11; 102 (41): 14795-800. Epub 2005 Sep 30.
21. Sonkoly E. si colab. IL-31: celulele T si pruruitul in inflamarea pielii atopice. J Allergy Clin. Immunol. 2006 Feb; 117 (2): 418-25.
22. Bilsborough J. si colab. IL-31 este asociata cu limfocite cutante antigen-pozitive ale pielii ce gazduiesc cellule T la pacientii cu dermatita atopica. J. Allergy Clin. Immunol. 2006 Feb; 117 (2): 418-25.
23. Verhagen J. si colab., Absenta expresiei si functiei celulelor T reglatoare la pielea cu dermatita atopica, J. Allergy Clin. Immunol. 2006 Ian; 117 (1): 176-83.
24. Schmuth M si colab., PPAR beta/delta stimuleaza diferentierea si acumularea lipidelor in keratinocite, J. Invest. Dermatol. 2004 Apr; 122 (4): 971-83.
25. Extras dintr-un articol redactat de catre Dr. M. Le Maitre cu ocazia comgresului mondial de dermatologie (Paris 2002).
26. L. Dubusquoy, N. Piccardi, P. Msika, J. Auwerx si P. Chambon., Oleodistilatul de floarea soarelui un nou activator PPARα natural cu proprietati anti-inflamatorii, Poster, EADV 2005, Londra.
27. Studiu realizat de catre Laboratoarele Expanscience in 2006.
Etichete:
Afectiuni dermatologice,
Dermatita atopica,
Mustela
Zoom pe Hiperpigmentari si Melanex Trio
Eficacitatea unui nou trio depigmentant, Melanex® Trio in melasma: rezultate clinice si biometrologice, calitatea vietii, analiza imaginilor
Melasma este o boala pigmentara frecventa caracterizata prin pete hiperpigmentare in zona fetei. Afecteaza mai ales femeile cu fototip inchis. Distributia petelor hiperpigmentate este limitata pe diferite zone ale fetei (centrofacial, malar sau mandibular). Melasma apare din cauza a mai multor factori si este legata de interactiunea intre razele soarelui si hormonii feminini (sarcina, pastile). Pigmentul melanic poate fi epidermic, dermic sau mixt.
Tratamentele asociaza protectia solara, medicamentatia topica (tretinoizi, hydroquinone sau acid azelaic), ingrediente active cosmetice (acid kojic, vitamina C, etc.) si peeling superficial.
In timpul ultimilor ani, numeroase descoperiri au permis intelegerea mai buna a evenimentelor celulare ce controleaza melanogeneza. S-a aratat ca reglarea pozitiva a pigmentarii este influentata de trei cai de semnalizare intracelulara majore constituite de catre AMPc bazat pe protein kinaza A (PKA), protein kinaza C (PKC) si monoxidul de azot (NO).
Activarea PKC este o etapa intercelulara initiala si predominanta a melanogenezei. Stimulata direct de catre radiatiile UV, PKC stimuleaza proliferarea melanocitelor, dendricitatea lor (transportul melaninei catre keratinocite) si melanogeneza (stimularea tirozinazei).
Din partea sa, PKA este activat via alpha-MSH si stimuleaza la randul ei tirozinaza.
Pentru a da un raspuns specific problemelor hiperpigmentarii, noi am descoperit si brevetat o noua formula depigmentanta ce contine:
- un nou inhibitor de PKC care este rezultatul colaborarii intre cercetarile Laboratoarelor Expanscience si o echipa CNRS de la Poitiers (ESIP – UMR 6503) specializata in cataliza chimica: cicloceramidele (undecyl-dimethyl-oxazoline) care apartin familiei 2-oxazoline;
- antiradicali liberi, inhibitori de NO, sub forma de cocktail de vitamine (C + E).
Scopul acestui studiu clinic a fost sa verifice eficacitatea ca agent depigmentant a acestei formule cosmetice prin utilizarea ca model de hiperpigmentare a melasmei fetei la femei cu fototipul cuprins intre IV si VI.
Materiale si metode
Acest studiu deschis monocentric a fost efectuat la Centrul Laser Dermatologic (CLD) din Marsilia, pe o perioada de 120 de zile, sau 4 luni, cu trei puncte de evaluare (Z0 = T0, Z60 = T1 si Z120 = T2). In acest studiu au fost incluse 20 de femei voluntari, cu varsta peste 18 ani, cu fototip IV – VI, care au melasma epidermica faciala (lampa lui Wood), stabila in ultimele 6 luni si prezenta de mai putin de 10 ani.
Criterii pentru neincludere:
- sarcina sau alaptare
- tratamente depigmentante recente (cosmetice si peeling < area =" A)," darkness =" D)" homogeneity =" H)," p =" 0.0066" p =" 0.0382">60%) si stralucirii (>80%) tenului la fiecare observatie.
Testul colorimetric de referinta (9) este constituit din explorarea de catre Mexametru a lungimilor de unda de absorbtie specifice celor 2 cromosfere principale, melanina si hemoglobina. Indicele melanic este direct legat de melanizarea epidermica. In acest studiu sunt confirmate datele clinice si precizat faptul ca actiunea produsului Melanex® Trio este rapida. S-a observat o scadere semnificativa si maximala a indicelui melanic dupa 2 luni (p < 0.01) si continuarea actiunii pana la 4 luni (p < 0.05).
Calitatea vietii se defineste ca o stare de bine generala: fizica, mentala si sociala, si nu numai ca absenta bolilor sau infirmitatilor. Acest concept pune pacientul pe primul plan. Calitatea vietii este masurata cu ajutorul chestionarelor specifice, care includ un numar precis de intrebari, concepute de catre un comitet de experti, valabile oriunde in lume si permitand evaluarea diferitelor domenii ale vietii pacientului (profesional, social, afectiv,…) si a familiei sale. Raspunsul la fiecare intrebare este cantitativ.
Referitor la melasma, chestionarul specific este Melasqol. El abordeaza sentimentele pacientului vis-à-vis de dermatoza lui, de viata lui sociala si dorinta de a disimula aceste pete. Intr-adevar, melasma este o dermatoza foarte vizibila, care afecteaza femeile tinere, si care prin natura ei tinde sa persiste si altereaza considerabil calitatea vietii lor. Comparand rezultatele acestui studiu cu unul similar pe lentigo, am putut arata ca este mai afectata calitatea vietii in cazul melasmei decat in cazul lentigo (scor initial global de 509 fata de 156). Aceasta deseori duce la un sentiment de suparare, frustrare si nevoia de a camufla petele. In paralel cu imbunatatirea clinica, produsul Melanex® Trio testat a imbunatatit considerabil si calitatea vietii pacientilor din a doua luna, pentru toate criteriile studiate.
Fotografiile UV utilizeaza principiul ca melanina absoarbe o cantitate mai mare de UV decat lumina vizibila. Aceasta accentueaza contrastul intre pete si pielea normala din jur. Cele doua metode de evaluare sunt contorizarea numarului de pixeli conform cu anumite praguri ale intensitatii si calcularea suprafetelor cu petele cele mai intunecate. Folosind aceste doua metode, produsul Melanex® Trio testat a aratat o luminare semnificativa a melasmei din a doua luna.
Controlul tolerantei cremei depigmentante nu a indicat nici un efect nedorit.
Concluzii
Crema depigmentanta Melanex® Trio este eficienta si bine tolerata pe pielea de fototip IV – VI cu melasma. Ea permite luminarea obiectiva a melasmei la toti subiectii inclusi si are un impact pozitiv asupra calitatii vietii femeilor afectate de aceste pete inestetice de pe fata.
Cuvinte-cheie: Depigmentant, Melasma
Rezumat
Melasma este o hiperpigmentare capatata care afecteaza predominant fata femeilor. Ea este deseori dificil de tratat. Obiectivul acestui studiu a fost sa evalueze eficacitatea si toleranta unei noi creme depigmentante Melanex® Trio al carei mod de actiune este original (inhibarea melanogenezei via inhibarea protein kinazelor C si A) la persoanele cu fototip IV – VI, ce prezinta melasma.
Metode: Pentru evaluarea eficacitatii acestei creme Melanex® Trio, 19 femei cu melasma bilaterala si simetrica au participat la un studiu cu o durata de 4 luni. Pacientii au aplicat acest produs de 2 ori pe zi pe fata in asociere cu o crema cu factor de protectie UVA indice 60 in fiecare dimineata. Pigmentarea a fost obiectiv masurata cu urmatoarele elemente: Mexametru (indicele melanic), scorul clinic (MASI), fotografii digitalizate. Impactul asupra calitatii vietii a fost evaluat cu ajutorul chestionarului Melasqol. Fisele de auto-evaluare au fost completate la Z0, Z60 si Z120.
Rezultate: Diminuarea medie a pigmentarii a fost statistic semnificativa pe scorul MASI la Z60 (-35,1%) si la Z120 (-51,3%). De asemenea, indicele melanic obtinut de catre Mexametru s-a diminuat semnificativ la Z60 (p = 0.066) si Z120 (p = 0.0382). Aceste rezultate au fost confirmate si de catre voluntari: s-a constatat o ameliorare statistica a intensitatii melasmei (+60 la 80%) din Z60 si a suprafetei si a numarului de pete pigmentare (-20%) la Z120. Analiza digitala a fotografiilor a confirmat obiectiv ameliorarea statistica a intensitatii pigmentarii (numarul de pixeli) si a intinderii sale (indicele de suprafata) la Z120. Produsul are un impact pozitiv asupra calitatii vietii cu o ameliorare de 14.6% la Z60 si 16.7% la Z120. Ameliorarea statistica a fost atinsa la Z60 si continuata pana la Z120 pentru suparare, frustrare, jena din cauza aspectului melasmei si de asemenea nevoia de a se ascunde sub machiaj.
Concluzii: Melanex® Trio are o eficacitate totala si semnificativa asupra melasmei pentru tipurile de piele mai inchise la culoare.
Dermatita seboreica la nou-nascuti
Aproximativ 2 din 3 bebelusi, in primele luni de viata, pot avea o roseata si scuame in zona scalpului. Scuamele pot fi uleioase si galbene ca si culoare. De asemenea, pot aparea si cruste sau pete rosii sau trandafirii.
Poate fi cauzata de catre Malassezia Furfur, care se dezvolta mai ales in zonele bogate in glande sebacee.
Principala cauza a aparitiei hiperseboreei la nou-nascuti se datoreaza transferului de hormoni de la mama la copil la sfarsitul sarcinii.
Daca roseata si scuamele apar si pe fata bebelusului, in spatele urechilor, pe frunte sau in zona sprancenelor si/sau in zona scutecului, problema este denumita dermatita seboreica. Pentru cei mai multi dintre bebelusi, scuamele de lapte vor trece de la sine in cateva luni, fara nici un tratament. Este o afectiune relativ inofensiva, dar poate cauza disconfort si mancarimi. Cazurile mai severe pot avea nevoie de creme prescrise de doctor pentru a trata simptomele.
Tratamentul crustelor de lapte
Crustele de lapte pot fi inlaturate prin samponarea parului bebelusului cu un sampon delicat pentru bebelusi (poate mai frecvent decat de obicei) si pieptanarea cu o perie foarte blanda pentru a indeparta scuamele. De asemenea, puteti folosi un pieptene cu dinti fini pentru a le indeparta.
Nu incercati sa indepartati toate scuamele de lapte odata. Pielea sensibila a bebelusului va fi rosie si iritata daca insistati prea mult. Indepartati cu pieptenele crustele mari si pe cele care pot fi eliminate usor. Clatiti parul bebelusului si lasati pielea sa-si revina o zi inainte de a incerca sa indepartati mai multe cruste de lapte. Incepeti sa pieptanati copilul de la frunte spre ceafa. Folositi miscari blande de periaj pentru a indeparta scuamele.
In anumite cazuri, doctorul poate prescrie o crema continand hidrocortizon pentru a reduce inflamatia si, de asemenea, poate recomanda utilizarea unui sampon antiseboreic puternic. Daca problema se agraveaza sau dureaza mai mult de trei saptamani, contactati neaparat pediatrul.
In cazul acestei afectiuni, Mustela® Dermo-Pediatrics recomanda Stelaker™, un produs de ingrijire kerato-regulator. Acesta elimina rapid scuamele de lapte, ajuta la reglarea secretiei de sebum pentru a limita dezvoltarea crustelor de lapte, limiteaza pe termen lung proliferarea micro-organismelor si riscul de infectii secundare, calmeaza si hidrateaza*.
Aceasta crema se aplica pe scuamele de lapte seara, inainte de culcare. A doua zi, spalati parul cu un sampon bland potrivit sau spalati zonele afectate ale fetei cu produsul de curatare folosit. Este recomandat sa fie folosita timp de 2 saptamani.
Este un produs de ingrijire extrem de eficient: actioneaza direct pe cauzele aparitiei scuamelor de lapte, precum si pe semnele clinice exterioare. Are o textura cremoasa, usoara, nu pateaza si nu lasa film gras. Nu irita, respecta zonele slabite si nu ustura ochii.
Sfaturi de la Mustela®
Scalpul trebuie curatat zilnic cu NewBorns - sampon special, bine-tolerat, extra-bland care previne aparitia scuamelor de lapte si ajuta la indepartarea celor deja formate .
Zoom pe dermatita atopica la copii Ep1
Zoom dermo-pediatric
Dermatita atopica
Continut
• Introducere
• Definitia actuala
• Epidemiologia dermatitei atopice
• Aspecte clinice
• Evaluarea seriozitatii dermatitei atopice
• Factorii majori de risc
1. Tendinta atopica
2. Stresul
3. Parazitii
4. Rolul alergenilor
• Consecintele asupra calitatii vietii copilului si familiei sale
• Fiziopatologia
1. Rolul fiziologic al Stratului corneum
2. Imunitatea pielii
3. Cele mai recente date: 2005-2006
• Tratamentul terapeutic
1. Impotriva inflamatiei
2. Impotriva xerozei
3. Masuri adjuvante
• Noi tinte pentru actiunea terapeutica: PPAR
1. PPAR: definitie
2. Reducerea inflamatiei pielii si PPARβ/δ
• Eficacitatea oleodistilatului de floarea soarelui in tratarea pielii uscate cu tendinta atopica
• Eficacitatea Stelatopia® in tratarea pielii uscate cu tendinta atopica
• Referinte bibliografice
Introducere
Scopul acestui “Zoom dermo-pediatric” de la Mustela® Dermo-Pediatrics – Laboratoarele Expanscience® este acela de a se concentra pe noutatile stiintifice in ceea ce priveste bolile pielii la copiii mici.
Acest instrument informational este destinat pediatrilor si dermatologilor pentru a le fi de ajutor in practica de zi cu zi.
Aceasta prima editie este dedicata dermatitei atopice. Intr-adevar, cu o crestere constanta ce a fost observata in ultimii ani, dermatita atopica constituie motivul multor consultatii la doctor. Astfel, ea este o preocupare zilnica atat pentru pediatri cat si pentru dermatologi.
De aceea, aceste subiecte sunt deseori tema unor studii si publicatii cu privire la tratament (noi tinte terapeutice) si efectele asupra calitatii vietii in familie.
Acest ZOOM cauta sa acopere cele mai recente informatii si publicatii pentru o mai buna intelegere a dermatitelor atopice.
Doctor Clarence de Belilovsky
Dermatolog, Paris
Definitia actuala
Dermatita atopica este o dermatoza inflamatorie cronica cauzata de catre o modificare a tolerantei imune, i.e. caracterizata printr-un dezechilibru intre functiile pro-inflamatoare ale limfocitelor T si functiile supresive ale limfocitelor T(1).
Inflamarea pielii in dermatita atopica se datoreaza producerii de cytokine inflamatorii de catre limfocitele T activate.
Alergenii implicati in dermatitele atopice sunt proteine mari cu activitate enzimatica care le da posibilitatea sa penetreze epiderma(1).
Dermatitele atopice se dezvolta prin atacuri periodice combinand eritem, prurit si leziuni mai mult sau mai putin extensive, predominant pe fata, maini si suprafetele curbe (gat, coate, partea interioara a genunchiului)(2).
Epidemiologia dermatitei atopice
Principalul studiu epidemiologic de larga raspandire a dermatitei atopice este ISAAC (Studiu International asupra Astmului si Alergiilor in Copilarie), studiu realizat prin chestionare, in anul 1999, in peste 50 de tari(3).
Obiectivele acestei cercetari au fost sa se deseneze o harta a raspandirii eczemei infantile in intreaga lume pentru 2 grupe de varsta: 6-7 ani si 13-14 ani (2,3).
In Franta, studiul ISAAC a cuprins 8697 copii cu varste intre 6 si 7 ani si 18555 adolescenti cu varste intre 13 si 14 ani. Raspandirea dermatitei atopice pentru aceste doua grupe a fost de 8.8% si respectiv 10%(2,3).
In studiile realizate in Europa, raspandirea dermatitei atopice a variat intre 7% si 28%, cu raspandire larga in Marea Britanie, Finlanda si Suedia(2,3).
Desi este dificil de dat o evaluare precisa a frecventei dermatitei atopice datorita numarului mic de studii epidemiologice, este clar ca raspandirea sa a fost intr-o constanta crestere in tarile industriale(2, 4, 5). Se poate chiar sa se fi dublat sau triplat in ultimii 20 de ani(1).
Aspecte clinice
Dermatita atopica de obicei apare in primele luni de viata si afecteaza mai ales fata si membrele(1,5).
Dupa varsta de 2 ani, leziunile sunt mai localizate si predominante la extremitati (fata, maini, glezne, incheietura mainii) si suprafetele curbe (gat, genunchi, coate)(1,5). Leziunile sunt frecvent lichenifiate?? si xerozele sunt adesea mai marcate(1,5).
Localizarea leziunilor in dermatita atopica(7)
1 – la copii mici
2 – la copii cu varsta de peste 2 ani
Motive obisnuite pentru a consulta un doctor(6)
Piele uscata (63%)
Mancarime (55%)
Insomnii (17%)
Inflamarea pielii (77%)
Evaluarea gravitatii dermatitei atopice
Diferite scoruri clinice sunt utilizate pentru a evalua gravitatea bolii. Aceste scoruri au avantajul de a permite compararea de la o vizita la doctor la alta.
SCORAD (Scorul Dermatitei Atopice) este cel mai comun folosit in consultatii si el ia in considerare 3 tipuri de parametri: suprafata leziunii, intensitatea leziunii si importanta semnalelor functionale (prurit si tulburari de somn). Acest scor este relativ reproductibil de la un medic la altul. Nu ia in considerare efectele bolii asupra vietii pacientului si a familiei sale.
De aceea, scala calitatii vietii (QoL) incepe din ce in ce mai mult sa fie folosita. Ei iau in considerare un punct de vedere calitativ din partea pacientului si a familiei sale in evaluarea bolii(1,5).
Factorii majori de risc
1. Tendinta spre atopie
Se pare ca factorii genetici sunt implicati in aparitia dermatitei atopice. De fapt, 50% pana la 70% dintre pacientii cu dermatita atopica au o ruda de gradul intai atopica (5) si 72% dintre gemenii monozigoti comparativ cu 23% dintre gemenii dizigoti arata o potrivire pentru fenotipul atopic(1). Pana acum, modul de transmitere al atopiei ramane nesigur.
2. Stresul(5, 7)
Interactiuni intre dermatitele atopice, emotii si psihic exista(5). Desi mecanismele de actiune raman neclare, stresul poate fi un factor trigger, mai ales prin alterarea permeabilitatii(5) pielii.
In 2005, o echipa de cercetatori americani au observat modificari ale integritatatii membranelor la soareci intr-o stare de stres psihologic dupa ce au fost expusi la lumina si zgomot neincetat timp de 42 de ore(8).
A fost observata o alterare a puterii de vindecare la acesti soareci. Observarea microscopica a biopsiei pielii a aratat o reducere a numarului de keratinocite comparativ cu soarecii de control, sugerand o inhibare a proliferarii celulare(8).
Mai mult, printre soarecii stresati, sinteza colesterolului, acizii grasi si ceramidele continute de cementul intercelular sunt brusc reduse, conducand spre o pierdere transepidermala de apa.(8)
Astfel, stresul psihologic poate cauza dereglari in permeabilitatea pielii, care pot conduce la dezvoltarea dermatitei atopice(8).
3. Parazitii(9-12)
Exista o corelatie negativa intre descresterea bolilor infectioase si cresterea semnificativa a bolilor alergice in ultimele 4 decade. Poate exista o relatie cauza-efect aici?
Printre copiii cu varsta sub 2 ani, o raspandire mai mare a dermatitei atopice a fost observata la locuitorii oraselor decat la copiii ce locuiesc la tara. Mai mult, o crestere a fost de asemenea observata in ceea ce priveste frecventa dermatitei atopice printre imigranti, mai ales la cei din Africa de Nord, cand vin sa locuiasca in tarile vestice.
O corelatie cu nivelul de igiena in randul populatiei este greu de demonstrat. O corelatie inversa poate fi observata intre nivelul de endotoxine prezente in saltele si frecventa dermatitei atopice(9).
Aceste elemente sunt in acord cu ipoteza ca infectiile timpurii, probabil aparute in primele luni de viata, pot proteja de dermatitele atopice(10).
Fiziopatologia rolului acestor infectii timpurii in prevenirea dermatitelor atopice este absolut necunoscuta in acest moment.
Consecintele terapeutice au fost infatisate printr-un studiu de dermatita atopica demonstrand actiunea curativa a unei injectii cu micobacteria(11).
Astfel, se pare că respectiva creştere a prevalenţei dermatitei atopice este în parte legata de protecţia şi igiena care vizează reducerea infecţiilor care apar in primele luni de viaţă.
4. Rolul alergenilor
Sub coordonarea Profesorilor Guillet si Cambazard a fost realizat un studiu multicentric din Ianuarie 2004 pana in Octombrie 2005, cu 455 doctori europeni (francezi, italieni, belgieni, spanioli si portughezi) si 3237 dintre pacientii lor atopici tineri. Copiii, de ambele sexe, aveau varste cuprinse intre 0 si 7 ani si toti aveau piele uscata cu tendinta atopica (fata si / sau corp).
Printre alte lucruri, acest studiu ATOPIA a adus in prim plan efectele dermatitei atopice asupra calitatii vietii copilului si familiei sale.
Principalii alergeni acuzati de catre pediatri si mentionati de catre parinti sunt(6):
• Acarienii
• Alergenii din mancare (lapte, oua, etc.)
Puncte de vedere ale doctorilor din Europa* (in %)
Alergeni din mancare
Lapte 79%
Oua 56%
Alune 31%
Alergeni care nu provin din mancare
Polen 33%
Acarieni 67%
Par de animale 12%
Nichel 23%
Detergentul pentru spalat 18%
Majoritatea mamelor (86%) cu copii atopici pe care ii alapteaza declara ca nu au urmat nici o dieta stricta.
In consultatiile alergologice pediatrice, diversificarea ce incepe dupa varsta de 6 luni si dureaza pana la 2 ani i.e. este intarziata in medie fata de copiii non-atopici.
Exista un echilibru delicat intre factorii predispozanti (factorii genetici, factorii de mediu, etc.) si factorii protectori (gene protectoare, infectii, etc.), stabilind daca dermatita atopica apare sau nu.
Consecinte asupra calitatii vietii copilului si familiei sale
Dermatita atopica poate afecta factori psihologici, cum ar fi dispozitia, si factori sociali si functionali, precum relatiile cu ceilalti si activitatile zilnice(12).
In 2004, a fost realizat un studiu American prin intermediul chestionarelor printre parinti cu copii atopici, cu varste cuprinse intre 0 si 6 ani, in cooperare cu 6 experti (5 dermatologi pediatri si 1 dermatolog). Au fost selectati 26 de copii din diferite grupe etnice, in timpul consultatiilor de la Clinica de Dermatologie din San Francisco. Diagnosticul de dermatita atopica a fost confirmat pentru fiecare dintre ei(12).
Acest studiu dezvaluie ca pruritul, un simptom major al eczemei atopice, este responsabil pentru insomnia, iritabilitatea si durerea copiilor(13).
Destul de des, pentru a-si ajuta copiii sa adoarma si a nu-i lasa sa se scarpine, parintii nu ezita sa doarma impreuna cu copiii lor, ceea ce altereaza calitatea somnului lor.(12)
Pielea este un organ major in relatia noastra cu ceilalti, mai ales pe fata, prima si principala parte a corpului care este expusa altor persoane.
Astfel, leziunile, care adesea sunt vizibile, cateodata purulente, pot conduce la reactii de respingere din partea celorlalti datorita fricii de contaminare(12).
Desi dermatita atopica nu este o boala ce ameninta viata, natura iritanta, cateodata dureroasa si neatractiva a acestei boli de piele, poate altera calitatea vietii pacientilor si familiilor lor(12).
Fiziopatologie
1. Rolul fiziologic al stratum corneum(13)
Functia de bariera a pielii este legata de prezenta stratum corneum, stratul exterior al epidermei, compus din celule aplatizate lipsite de nucleu, numite cornecite.
Impermeabilitatea acestui “zid de caramizi” este data de cementul intercelular compus din lipide specifice (colesterol, acizi grasi liberi, cerebrozide si ceramide).
Ceramidele (40-50% din lipide) joaca un rol cheie in reglarea functiei de bariera a pielii (impermeabilitate).
Raportul colesterol / colesterol sulfat, pe de alta parte, regleaza coeziunea intre corneocite si deci fenomenul de descuamare, ca si fluiditatea filmului hidro-lipidic (confortul pielii).
La stratum corneum al pacientilor cu dermatita atopica, cementul intercelular este alterat prin lipsa de lipide. Sinteza si eliberarea lipidelor epidermale in spatiul intercelular este de asemenea deranjata. Consecvent, celulele pielii se strica, conducand spre o pierdere a coeziunii tesuturilor pielii.
Aceste anomalii sunt responsabile de cresterea permeabilitatii pielii, astfel incurajand penetrarea de alergeni (dermatite atopice triggering).
Diagrama unei sectiuni transversale a pielii uscate cu tendinta atopica
Alergeni
Scuama
Celule epidermice (corneocite)
Film hidro-lipidic
Epiderm (keratinocite)
Derm
Jonctiunea intercelulara
1. Alterarea jonctiunii intercelulare si deteriorarea celulelor epidermice
2. Filmul hidrolipidic devine fragil
3. Penetrarea alergenilor
2. Imunitatea pielii(11-16)
Trei parteneri sunt in principal implicati in fiziopatologia dermatitelor atopice: antigenul, antigen prezentand celule (celule Langerhans’) si celule T specific.
Cand un alergen penetreaza straturile superioare ale epidermei este preluat de celulele Langerhans’. Acestea sunt activate, secreta citokine pro-inflamatorii(14,15) si migreaza spre noduli limfatici drenand locul de penetrare(14,18). Peptidele alergene sunt apoi prezentate celulelor T specifice (CD4+)(15).
Celulele T CD4+ sunt principalele celule coordonatoare pentru sistemul imunitar.
Celulele T CD4+ se pot diferentia: fie in celule Th2, fie in Th1 (figura 1)(16). Celulele Th2 iau parte la imunitatea umorala prin asistenta data limfocitelor B asa ca ele se dezvolta in celule producatoare de anticorpi.
Celulele Th1 determina raspunsul celular imunitar, in special care implica celulele T citotoxice(17).
Homeostaza imunitara
Imunitate cu mediere celulara
Imunitate prin mediere umorala
Autoimunitate
Raspuns anormal
Alergie
Figura 1: Maturizarea celulelor T si echilibrul Th1/Th2
La un subiect atopic, din motive care sunt putin intelese, echilibrul Th1/Th2 este intrerupt in favoarea limfocitelor Th2(15,16). Aceasta este urmata de o secretie anormal de mare de citokine pro-inflamatorii (IL-4, IL-5 si IL-13) provocata de limfocitele Th2, conducand spre o infiltrare mare de leucocite in derm(14).
3. Cele mai recente date: 2005-2006
3.1 Proteina TSLP (citokina thymic stromal lymphopoietin??): un actor nou in cascada inflamatorie
Pana de curand, activarea celulelor T CD4+ Th2 a fost considerata ca fiind evenimentul triggering din spatele inflamarii pielii observata in dermatitele atopice.
In 2005, o echipa Americana a demonstrat rolul unei citokine neobisnuite in dermatita atopica: proteina TSLP. Aceasta citokina este exprimata de catre celulele epiteliale ca si keratinocitele si receptorul sau este dus de catre celulele hematopoietice? ca si monocite sau celule dendritice(19).
Aceasta echipa de cercetatori a realizat o linie de soareci transgenici la care exprimarea proteinei TSLP poate fi indusa (K5-TSLP). La doua-trei saptamani dupa inducerea exprimarii proteinei TSLP, cei mai multi soareci au dezvoltat leziuni ale pielii (eritem, xeroza, etc.)(19,20).
Observarea histologica a acestor leziuni a dezvaluit o ingrosare a stratum corneum, o infiltrare a limfocitelor si macrofagelor in derm, sugerand o reactie inflamatorie de tip alergic(19).
Pentru a determina mai precis rolul proteinei TSLP in dezvoltarea dermatitei atopice, echipa de cercetatori a incrucisat acesta linie de soareci transgenici (K5-TSLP) cu o linie de soareci incapabili de sintetizarea celulelor T (T-/-)(19).
Desi raspunsul imun al celulelor T este impiedicat, totusi toti soarecii transgenici (K5-TSLP/T-/-) au dezvoltat leziuni tip eczematos, cu toate caracteristicile histologice si biochimice ale dermatitelor atopice umane(19).
Figura 2: Observarea histologica a sectiunii transversale a unui soarece de control (A) si a unui soarece transgenic (K5 – TSLP/T-/-)(B). Putem vedea infiltrarea majora a celulelor mast?? si eozinofile(20)(*).
Aceste rezultate sugereaza ca, pentru ca dermitata atopica sa se dezvolte, nu sunt necesare celulele T(20) pentru inducerea inflamatiei si proteina TSLP poate actiona direct asupra cauzelor inflamatiei atopice.
3.2 O citokina neobisnuita in inflamatie: interleukina IL-31(21,22)
Cascada mare de citokine pro-inflamatorii (IL-4-IL5, IL-6, IL-13, etc.) activate in dezvoltarea dermatitelor atopice a fost subiectul a numeroase studii. Recent, diferite studii au demonstrat implicarea unei citokine neobisnuite: interleukina IL-31 secretata de catre celulele T activate.
Studiul ex vivo a biopsiei pielii a aratat o crestere a exprimarii de IL-31 la subiectii atopici(21,22).
La subiectii atopici, IL-31 este supraexprimata atat in mostrele de leziuni, cat si in mostrele de piele sanatoasa.(21)
In multe alte studii, s-a observat ca, la subiectii atopici, exista o crestere a numarului de celule T CLA+ infiltrate si transmise.
Exista celule T care au fost infiltrate in locul inflamat. Celulele T CLA+ fac parte dintre limfocitele de memorie. Se numesc CLA+ pentru ca, in timpul infiltrarii, aproape 90% dintre celulele T exprima un antigen particular determinant la suprafata lor: CLA (Antigen Limfocitiv Cutanat).(22)
O echipa Americana a cautat o posibila legatura intre cresterea numarului de celule T CLA+ si excesul de IL-31.(22)
Analiza fenotipului celulelor T CLA+ din biopsia pielii subiectilor sanatosi dezvaluie ca IL-31 este secretata de catre celulele T CLA+ si ca excesula de IL-31 in atopie este consecutiva cresterii celulelor T CLA+ infiltrate(22).
Subiect atopic
Infiltrarea celulelor T CLA+↑
Exprimarea IL-31↑
Aceste rezultate sugereaza ca exprimarea citokinei IL-31 contribuie la dezvoltarea inflamatiei in dermatita atopica(22).
IL-31 poate fi o noua tinta in lupta impotriva inflamatiei care evolueaza in dermatita atopica.(21,22)
3.3 O reglare slaba a celulelor Treg reprezinta o cauza a inflamatiei?
In timpul inflamatiei, cateva populatii de limfocite (CD8+CD28-, NKT, etc.) sunt capabile sa limiteze suprareactiile imune daunatoare. Acestea sunt celulele T reglatoare(23).
Intr-adevar, cand antigenul este prezentat de catre celulele dendritice, exista o activare a celulelor T pro-inflamatoare efectoare, dar si a celulelor T reglatoare cu activitate anti-inflamatoare.
Cateva subpopulatii de celule T CD4+ reglatoare au fost recent caracterizate, incluzand celulele CD4+CD25+. Ele sunt caracterizate de catre sinteza factorului de transcriere FoxP3. Secretia sa creste puternic cand celulele T CD4+CD25+ sunt activate(23).
Limfocitele Tr1 (CD4+ CD25-) sunt de asemenea parte a celulelor T reglatoare. Ele se caracterizeaza printr-o secretie mare de IL-10, principala citokina imunosupresiva.
Celulele T CD4+ reglatoare sunt principalele celule capabile de limitarea inflamatiei prin inhibarea activarii celulelor T efectoare. De asemenea, ele joaca un rol tolerogenic prin blocarea inductiei de celule T efectoare(23).
In timpul unui studiu recent, o analiza imunohistochimica a biopsiei pielii atopice a demonstrat prezenta a multor limfocite Tr1 in leziuni. Observatia dezvaluie absenta aproape totala a celulelor T CD4+CD25+ in leziuni(23).
In acelasi studiu, celulele T CD4+CD25+ plasma la pacientii atopici s-au aratat a fi capabile sa inhibe celulele T efectoare(23).
Functia de reglare a limfocitelor Treg la pacientii atopici nu a fost alterata. Oricum, celulele T CD4+ CD25+ nu au mai fost capabile sa se mute spre locul leziunii.
Aceasta inseamna ca, in timpul atopiei, numai celulele T Tr 1 reglatoare sunt prezente pe piele pentru a opune efectele pro-inflamatoare celulelor T efectoare(23).
Astfel, dezechilibrul raportului Th1/Th2 poate fi mentinut printr-o lipsa a activarii celulelor T CD4+ CD25+. Activarea celulelor T efectoare nu va mai fi inhibata sau va fi mai putin inhibata(23).
Tratamentul terapeutic
1. Impotriva inflamatiei(1, 5)
1.1 Ingrijire locala (1, 5)
Utilizati de 50 de ani, corticosteroizii sunt inca tratamentul de referinta pentru dermatitele atopice. Mecanismul de actiune este multifatetat: anti-inflamator, imunosupresor si antimitotic.
Exista diferite forme farmaceutice si clase care varieaza in functie de gradul de vasoconstrictie indusa cauzat. Alegerea puterii si formei farmaceutice este facuta in functie de varsta pacientului si de extinderea si topografia leziunilor.
Activitatea corticosteroizilor este masurata de catre gradul de vasoconstrictie indusa, in concordanta cu clasa internationala:
- Corticosteroizii cu activitate foarte puternica (clasa IV) sunt contraindicati copiilor si bebelusilor pe fata, suprafetele curbate si sezut.
- Corticosteroizi puternici (clasa III) sunt rezervati tratamentului pe termen scurt a formelor inflamatorii puternice sau puternic lichenifiate? ale extremitatilor.
- Corticosteroizi moderati (clasa II) sunt utilizati pe fata, suprafetele flexurale si zonele genitale si pentru bebelusi.
- Corticosteroizii slabi (clasa I) sunt putin utilizati in tratamentul terapeutic.
Planul de tratament
Nu exista un plan optim de tratament. Totusi este preferabil sa inceapa prin aplicarea unui corticosteroid suficient de puternic pe leziune pentru o scurta perioada de timp, si apoi sa folosim produse emoliente cand se vindeca.
Cremele sunt preferate pentru leziunile deschise si suprafetele curbate; alifiile pentru leziunile uscate, lichenifiate?.
1.3 O noua dezvoltare terapeutica: inhibitorii calcineurin(1,5)
Dezvoltarea lor recenta este o inovatie majora in tratamentul dermatitei atopice la copii.
Aceste molecule din familia macrolide au actiune imunosupresiva prin inhibarea calcineurin, molecula responsabila pentru activarea limfocitelor Th2. Actiunea lor, focusata pe celulele T, le permite sa fie eficiente in patologia imuna, cum este dermatita atopica(7).
Inhibitorii calcineurin au o actiune specifica focusata pe limfocite, deci pot avea cateva efecte nedorite asupra organismului.
Intelegerea evaluarii efectelor secundare a imunosupresorilor locali este inca limitata.
Eficacitatea lor clinica a fost demonstrata pe termen scurt (6 saptamani) in studii comparative cu placebo sau impotriva corticosteroizilor cu putere slaba, si confirmata pe termen lung (6 luni – 1 an).
Tratamentul ar trebui prescris numai ca a doua alegere dupa esecul celui cu corticosteroizi.
2. Impotriva xerozelor(1, 5)
2.1 Ingrijire locala(1, 5)
Cum pielea uscata este una dintre caracteristicile principale ale dermatitei atopice, este esential sa aplicam produse emoliente pe leziunile pielii pentru a:
- Furniza lipide barierei cutanate si astfel sa-si refaca functia
- Lucreze impotriva pierderii imperceptibile de apa transepidermala
Eficacitatea produselor emoliente a fost dovedita de mai multe studii.
Exista mai multe tipuri:
- Ocluzive: acestea au organisme hidrofobice care blocheaza evaporarea transepidermala
- Hidratante sunt organisme hidrofilice care sunt folosite pentru a fixa apa si a ramane saturate de apa la contactul cu stratul cornos.
- Emoliente adevarate care umplu spatiile intercorneocitice.
2.2 Masuri de igiena(1, 5)
Igiena zilnica este necesara. Este preferabil sa-i facem o scurta baie calda sau dus.
Ar trebui utilizate produse ce nu contin sapun sau parfumuri.
3. Masuri adjuvante
Antihistaminicele nu au au efect pe termen lung in prevenirea atacurilor dermatitelor atopice.
Probioticele (utilizare a micro-organismelor vii de origine umana) sunt inca evaluate.
Noi obiective pentru actiunea terapeutica: PPARs
1. PPARs: definitie
Refacerea functiei de bariera a pielii si completarea deficitului in sinteza lipidelor epidermale sunt deci provocari majore in tratarea pielii atopice.
Evolutiile recente cu privire la mecanismele implicate in sinteza lipidelor cementului intercorneocitar, si descoperirea notabila a PPARs (Peroxysome Proliferative-Activated Receptors) pot insemna noi obiective pentru actiune. PPARs sunt receptori hormonali nucleari exprimati prin Keratinocite, printre altele; functiile lor curente cunoscute la nivelul pielii sunt listate in tabelul de mai jos.
Functiile PPARs in piele
PPARα
↑sinteza lipidelor epidermale (ceramidele)
↑sinteza proteinelor necesare pentru formarea stratum corneum
↑activitatea anumitor enzyme implicate in sinteza lipidelor epidermale
↓pierderii imperceptibile de apa
PPARβ/δ
Proliferarea si diferentierea keratinocitelor
Vindecare
PPARγ
Anti-inflamator
Anti-oxidant
Dezvoltarea sebocitelor → productia de sebum
Neovascularizare
PPARα este in mod deosebit un obiectiv interesant pentru actiune. De fapt, stimularea sa activeaza sinteza lipidelor stratului corneum si limiteaza pierderea imperceptibila de apa din piele, care poate limita deteriorarile stratului corneum la subiectii atopici.
2. Reducerea inflamarii pielii si PPARβ/δ(24)
Numeroase studii au sugerat implicarea PPARβ/δ in diferentierea dintre adipocite si keratinocite.
In 2004, studii realizate pe soareci demonstreaza rolul PPARβ/δ in inflamarea pielii.
Dupa inducerea inflamarii locale pe soareci, ei au fost tratati sau netratati cu un agonist PPARβ/δ.
La soarecii tratati cu un agonist PPARβ/δ s-a observat:
• O reducere rapida a inflamatiei
• Refacere rapida a permeabilitatii pielii.
Aceste rezultate sugereaza ca activatorii PPARβ/δ pot fi folosite pentru a reduce inflamatia pielii(24).
joi, 8 octombrie 2009
Astepti un copil Ep2
Asteptati un copil si vreti ca micutul / micuta care se va naste in curand sa isi poarte numele cu mandrie pentru toata viata ? Cu siguranta ca DA iar site-ul SPECIALBEBE va ajuta sa faceti cea mai buna alegere .
Cum schimbam bebelusul
Realizat in colaborare cu doctorul Laik, medic pediatru.
Cand?
- inainte sau dupa masa (in functie de cum este obisnuit bebelusul)
- unii bebelusi nu se simt bine murdari, iar altii se murdaresc imediat dupa ce mananca
- in aceste caz este neaparat necesar sa fie schimbati imediat
De cate ori?
In general de 6 pana la 8 ori pe zi in primele saptamani de la nastere.
1. PREGATIREA
- spalati-va pe maini pentru a evita sa transimiteti microbi bebelusului dvs
- pregatiti tot ce aveti nevoie (produse, vata, servetele, scutec de schimb) astfel incat sa nu lasati beleusul nesupravegheat nici o secunda
- acoperiti masa cu un prosop (fata de masa, servet, etc) pentru a evita posibilele accidente in timpul toaletei micutului
2. CURATAREA PREALABILA
- deschideti scutecul si indepartati murdaria cu ajutorul partii curate a scutecului, apoi rulati scutecul si sigilati-l inainte de a-l arunca.
3. CURATAREA PROPRIU-ZISA
- spalati bebelusul cu apa sau cu gel de curatare pentru beleusi (fara sapun) sau cu un servetel impregnat cu lotiune de curatare fara clatire
- puteti sa folositi si scutecele clasice din bumbac pentru a-l curata, dar de preferinta dupa ce copilul incepe sa mearga si numai daca pielea nu este iritata
4. PRECAUTII
- spalati intotdeauna dinspre partea curata spre cea murdara
- curatati bine toate pliurile, din fata spre fundulet
5. USCAREA
- uscati bine prin tamponari succesive, fara frecare, cu ajutorul unui servetel curat sau a unei batiste de hartie, fara sa uitati de pliurile pielii
- atunci cand se poate, lasati cateva minute sa se aeriseasca pielea bebelusului
6. PREVENIREA (iritatiei de scutec)
- aplicati o crema; ideal ar fi sa aplicati crema de fiecare daca cand schimbati bebelusul, dar mai ales seara, pentru a evita aparitia iritatiei
- in caz de eritem, cereti sfatul medicului pediatru
7. REIMBRACAREA
- de acum bebelusul poate fi reimbracat, nu inainte de a-i pune un nou scutec
- prindeti copilul de glezne si puneti scutecul desfacut sub fundulet; apoi ajustati-l pe abdomen fara sa strangeti si inchideti scutecul in parti; pentru baietei, aveti grija sa ii orientati penisul in jos, pentru a evita disconfortul
- spalati-va pe maini.
Mustela. Specialistul in ingrijirea pielii pentru bebelusi si viitoare mame.
Cand?
- inainte sau dupa masa (in functie de cum este obisnuit bebelusul)
- unii bebelusi nu se simt bine murdari, iar altii se murdaresc imediat dupa ce mananca
- in aceste caz este neaparat necesar sa fie schimbati imediat
De cate ori?
In general de 6 pana la 8 ori pe zi in primele saptamani de la nastere.
1. PREGATIREA
- spalati-va pe maini pentru a evita sa transimiteti microbi bebelusului dvs
- pregatiti tot ce aveti nevoie (produse, vata, servetele, scutec de schimb) astfel incat sa nu lasati beleusul nesupravegheat nici o secunda
- acoperiti masa cu un prosop (fata de masa, servet, etc) pentru a evita posibilele accidente in timpul toaletei micutului
2. CURATAREA PREALABILA
- deschideti scutecul si indepartati murdaria cu ajutorul partii curate a scutecului, apoi rulati scutecul si sigilati-l inainte de a-l arunca.
3. CURATAREA PROPRIU-ZISA
- spalati bebelusul cu apa sau cu gel de curatare pentru beleusi (fara sapun) sau cu un servetel impregnat cu lotiune de curatare fara clatire
- puteti sa folositi si scutecele clasice din bumbac pentru a-l curata, dar de preferinta dupa ce copilul incepe sa mearga si numai daca pielea nu este iritata
4. PRECAUTII
- spalati intotdeauna dinspre partea curata spre cea murdara
- curatati bine toate pliurile, din fata spre fundulet
5. USCAREA
- uscati bine prin tamponari succesive, fara frecare, cu ajutorul unui servetel curat sau a unei batiste de hartie, fara sa uitati de pliurile pielii
- atunci cand se poate, lasati cateva minute sa se aeriseasca pielea bebelusului
6. PREVENIREA (iritatiei de scutec)
- aplicati o crema; ideal ar fi sa aplicati crema de fiecare daca cand schimbati bebelusul, dar mai ales seara, pentru a evita aparitia iritatiei
- in caz de eritem, cereti sfatul medicului pediatru
7. REIMBRACAREA
- de acum bebelusul poate fi reimbracat, nu inainte de a-i pune un nou scutec
- prindeti copilul de glezne si puneti scutecul desfacut sub fundulet; apoi ajustati-l pe abdomen fara sa strangeti si inchideti scutecul in parti; pentru baietei, aveti grija sa ii orientati penisul in jos, pentru a evita disconfortul
- spalati-va pe maini.
Mustela. Specialistul in ingrijirea pielii pentru bebelusi si viitoare mame.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)